Lituania urmează să semneze un contract în vederea achiziționării de drone sinucigașe de tip Switchblade, livrate de Statele Unite Kievului care le folosește în război împotriva Rusiei, a anunțat Ministerul lituanian al Apărării, apreciind că Lituania devine astfel prima țară din lume, după Statele Unite, care comandă aceste drone kamikaze.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dronele kamikaze de tip Switchblade, dar și lansatoarele de rachetă de tip HIMARS și rachetele de tip Javelin sunt cele mai emblematice folosite în Războiul din Ucraina, scrie News.ro.
Ucrainenii, care au primit peste 700 de drone de acest tip, le folosesc împotriva tancurilor, vehiculelor blindate și pieselor de artilerie rusești.
”Un contract urmează să fie semnat în zilele următoare cu producătorul Switchblade 600. este vorba despre drone de luptă cu o rază de acțiune de 40 de kilometri”, anunța luni ministrul lituanian al Apărării Arvydas Anušauskas la postul lituanian LRT TV, fără să precizeze valoarea contractului și nici numărul de drone pe care vrea să le cunmpere Vilniusul.
Însă există îndoieli cu privire la faqptul că Lituania va deveni ”prima țară din lume” care să importe aceste drone din Statele Unite, așa cum susține ministrul, în măsura în care Regatul Unit a anunțat în martie 2021 că cumpără acest tip de dronă, însă era vorba despre Switchblade 300, iar Vilniusul anunță că a optat pentru Switchblade 600, o versiune mai puternică, care dispune de o capacitate ”antiblindaj” mai mare.
Switchblade - produsă de întreprinderea AeroVironment - este o dronă foate compactă, trasă cu un lansator mic, care zboară către țintă și care își dtonează încărcătura explozivă la lovirea acesteia, motiv pentru care a fost denumită kamikaze.
Versiunea Switchblade 300, care poate fi purtată într-un rucsac și care este echipată cu o încărcătură echivalentă unei simple grenade, cântărește 2,5 kilograme și are o rază de acțiune de zece kilometri.
Versiunea Switchblade 600, pe care și-o procură Lituaniam cântărește aproximativ 15 kilograme și poate duce până la 40 de kilometri o încărcătură mai mare - echivalentă cu cea a unei rachete antitanc de tip Javelin.
Aceasta din urmă, ”antiblindaj”, este mai utilă în Războiul rus din Ucraina, unde rușii folosesc masiv tancuri de asalt.
Rușii implementează, la rândul lor, la propria dronă sinucigașă - Lancet -, pe care o folosesc tot mai mult în Ucraina, alături de drona iraniană de tip Shahed-136, folosită deja în atacuri vizând ținte fixe, precum infrastructura energetică.
Această nouă achiziție lituaniană de armament nu este prima care amintește de Războiul din Ucraina.
Vilniusul a semnat, în urmă cu zece zile, un contract în valoare de 495 de milioane de dolari cu Statele Unite, în vederea achiziționării High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), un lansator de rachetă extrem de precis, cu o rază de acțiune de până la 80 de kilometri - și de 300 de kilometri cu racheta de tip ATACMS, care nu este livrată Kievului -, folosită cu succes de către ucraineni pentru a lovi logistica rusă.
Aceste contracte ale Lituaniei, un stat membru NATO din 2004, are loc în contextul unei creșteri a tensiunilor cu Belarusul vecin, aliatul Moscovei, care alimentează temeri cu privire la o intrare în război de partea Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și miniștrii ruși ai Apărării Sergei Șoigu și de Externe Serghei Lavrov și-au vizitat săptămâna aceasta omologii la Minsk, pe fondul unei cooperări militare tot mai sporite între țările lor.
Ministrul lituanian al Apărării a vrut însă să ofere asigurări pe această temă.
”Pentru moment, situația securității Lituaniei și în întreaga noastră regiune nu s-a schimbat. Este la fel ca la începutul răzbioiului (...). În prezent nu există nicio amenințare a unui atac convențional al statelor membre NATO”, declara postului LRT TV Arvydas Anušauskas.
În octombrie, premierul lituanian Ingrida Simonyte își exprima îngrijorarea, într-un interviu acordat Le Figaro, cu privire la faptul că ”Belarusul a devenit o bază militară rusă”.
