VIDEO Ce încredere să mai ai să participi la mecanisme validate de autorități dacă pe urmă, ca la ROBOR, sunt respinse chiar de autorități? Impozitul pe cifra de afaceri, inclusiv taxa bancară, și-a trăit viața, trebuie eliminat - Profit Financial.forum

Mai mult, după amenzile record aplicate în dosarul ROBOR, băncile se întreabă, la conferința organizată de Profit.ro, dacă mai este cazul să participe la mecanismele validate de autoritățile române, având în vedere că există riscul ca acestea să fie puse sub semnul întrebării chiar de autorități.

Băncile se confruntă acum cu inițiative populiste, inițiative bizare ca avizarea obligatorie a contractelor de către avocați.

Profit.ro a anunțat că băncile au început atacul la decizia Concurenței, banca statului CEC Bank cerând, prima, suspendarea sancțiunii.

Impozitul pe cifra de afaceri, inclusiv taxa bancară, și-a trăit însă viața și ar trebui eliminat, este mesajul transmis.

Însă, conform planului actual, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru sectorul bancar va fi păstrat și anul următor de către Guvernul condus de premierul Luca Niculescu, chiar dacă impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA,) aplicat în general pentru companii din alte domenii, va fi eliminat, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. 

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland

Bancherii au mers la Guvern în 2023, când postul de premier era ocupat Marcel Ciolacu, și au propus atunci să achite, voluntar și cu caracter temporar, o contribuție de 1% pe cifra de afaceri, cu ținta de a ajuta la echilibrarea bugetului.

A doua zi, însă, bancherii au fost anunțați că li se va impune un impozit de 2%, relatează acum Florin Dănescu, directorul Asociației Române a Băncilor (ARB).

„În 2023 am fost  la Guvern spunând că deficitul este de 5,6% și că mergem într-o direcție periculoasă. Am transmis că vrem să participăm și am sugerat să contribum cu 1% din cifra de afaceri, pe termen determinat.

Am propus să ne întâlnim periodic să analizăm situația și să vedem dacă este cazul să prelungim. Am pus, desigur, și problema cheltuielilor bugetare.

Răspunsul a venit a doua zi, spunând că băncile vor plăti 2%!

Era un guvern de stânga. Apoi am avut un premier din partea dreaptă care a mai adăugat 2 puncte procentuale”, a relatat Florin Dănescu.

El arată că existența impozitul pe cifra de afaceri dublează fiscalitatea suportată de bănci și că atitudinea statului este una greu de înțeles în condițiile în care marele risc la care se expune Guvernul este să nu mai găsească de unde să se împrumute, însă, concomitent, tot guvernul își suprataxează creditorii.

„Traversăm o criză de creditare. Deficitul bugetar se transferă în riscul de a nu mai fi creditat. Și atunci s-a decis să taxăm creditorii.

Este o frână de decizie serioasă. Nu poți justifica că vrei să dezvolți în fața șefilor și asta se întâmplă de foarte mulți ani.

Dacă vii și spui că ai fost și amendat, este foarte greu să justifici creșterea și totuși creșterea există la bănci.

Să  nu uităm că a existat și o taxă pe active, numită taxa pe lăcomie, justificată că băncile creditează prea mult statul român.”, a adăugat Dănescu.

Impozitul pe cifra de afaceri, inclusiv taxa bancară, și-a trăit viața și ar trebui eliminat, transmite Sergiu Manea, președinte executiv al BCR și președinte al Patronatelor Bancare din România.

După sancțiunea din dosarul ROBOR, Manea se întreabă dacă mai este cazul să participe la mecanismele validate de autoritățile române, având în vedere că există riscul ca acestea să fie puse sub semnul întrebării chiar de autorități.

Mai mult, el acuză și inițiativele legislative care apar pe spatele deciziei, inclusiv cu avizul Concurenței.

„Cred că impozitul pe cifră de afaceri și-a trăit viața, a fost un patch, într-un moment destul de dificil, putem renunța la el, liniștiți. Și aici nu mă refer numai la taxa bancară”, susține Sergiu Manea.

Impozitul minim de 0,5% din cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus începând cu 2024. Pentru sectorul bancar, impozitul a fost inițial de 2% din veniturile brute, dar apoi a urcat la 4% de la jumătatea lui 2025.

IMCA ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, potrivit programului guvernului Niculescu, care prevede și că nu vor fi introduse impozite noi în următorii doi ani. Acestea au fost printre cele 20 de propuneri ale confederației patronale Concordia, preluate în planul de guvernare.

Este nevoie de un buget care să creeze spațiul pentru un model economic bazat pe crearea de valoare și mai puțin pe absorbție brută, susține președintele executiv al BCR, a doua bancă din sistem după active.

„Pentru că pare că la absorbția brută, unu, nu suntem foarte buni, îmi pare rău să o spun, și doi, nici nu ne ajută foarte tare”, spune Manea.

România a avut creșteri ale consumului privat de 5-6% înainte de 2025, impulsionate de creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor, însă acestea s-au transpus neapărat într-o creștere economică ridicată, în condițiile în care cererea mai mare din economie a fost acoperită din importuri. Spre exemplu, în anul electoral 2024, consumul privat a crescut cu 5,7%, dar creșterea reală a PIB a fost de doar 0,9%, în condițiile în care deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB.

Manea avertizează că lucrăm pe timp împrumutat (borrowed time), în condițiile în care 91% din veniturile bugetare din taxe și din contribuții merg către cheltuieli rigide, față de o medie europeană de circa 70% și una a „competitorilor strategici” de 65-70%.

„De ce vorbesc de competitori strategici? Pentru că, practic, întreaga Europă, după părerea mea, se reașază și încearcă să caute, de fapt, o arhitectură economică care e bazată pe creare de valoare”, explică Manea.

Ca avantaj, spune șeful BCR, România rămâne o piață de numere mari, dincolo de tendințele demografice pe termen lung.

„Ăsta e un avantaj extraordinar. Deci va fi relativ ușor să facem alegeri strategice. Dar primul pas în acest proces de a face alegeri strategice este, unu, stabilitatea legislativă, stabilitatea fiscală, și un buget care să reflecte o abordare cel puțin corectă, dacă nu virtuoasă, asupra acestui instrument, de fapt, de creștere economică, nu de funcționare a statului”, crede Manea.

Pentru 2027 anticipează o creștere a creditării de 4-5%, "foarte segmentată" și care va depinde foarte mult de ce se va întâmpla.

Ce face BCR după amenda ROBOR

BCR este printre cele 10 bănci care au primit amenzi totale de 3,7 miliarde de lei pentru că ar fi viciat cotațiile ROBOR. Potrivit Consiliului Concurenței, băncile au fost prea transparente în procesul de fixing, prin faptul că au putut să-și vadă reciproc cotațiile și astfel s-au influențat unele pe altele.

Băncile sunt obligate să vină și cu propuneri prin care să schimbe modul în care cotează, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei motivate.

„Suntem participanți de bună credință în conformitate cu regulamentele în vigoare și cu normele interne și ale grupului și ale Băncii Comerciale Române la o schemă de setare a ratei de referință care e construită de autoritatea de reglementare. Prin prisma acestui cadru de operare, spunem foarte, foarte clar și foarte ferm că nu am încălcat nimic și ne vom dovedi această poziție în instanță. Este puțin prematur să vorbim de ce vom face. Mai sunt încă 30 de zile”, spune Manea.

Întrebat dacă mai este cazul să participe la mecanisme precum fixingul ROBOR sau al titlurilor de stat, Manea spune că nu este momentul în care să ofere un răspuns.

„În momentul în care primești o astfel de constatare și o astfel de măsură reparatorie, inclusiv amenda, da? În momentul în care te gândești la participarea în mecanismele de setting...

Nu putem să nu ne gândim că mecanisme care sunt foarte ferme și sunt foarte consacrate și au fost verificate și răzverificate înainte, formal și informal, sunt puse, de fapt, printr-o astfel de decizie sub semnul întrebării. In extenso, în calitatea mea, de data asta, de risk manager, trebuie să mă gândesc.

Care sunt toate celelalte, să spunem, cadre de operare care ar putea să fie subiectul unei astfel de decizii și care sunt riscurile teoretice pe care le are banca mea? (...) Și, firesc că mă uit, mă uit înăuntru și spun, am vreo problemă? Nu, nu am o problemă, dar am o vulnerabilitate? Da! De unde vine vulnerabilitatea? Vulnerabilitatea vine din faptul că autoritatea statului, repet, pentru că avem tot respectul, vine și spune, nu este corect”, spune Manea.

El atinge și subiectul inițiativei PSD, care îl are în prim-plan pe Daniel Zamfir, numit între timp ministru al Economiei, privind despăgubirea clienților băncilor afectați de presupusa manipulare a ROBOR. În forma modificată, inițiativa prevede că referința ROBOR va fi înlocuită cu IRCC inclusiv în cazul creditelor în derulare, dacă sancțiunea aplicată de Concurență va fi confirmată de instanță.

„Se nasc inclusiv inițiative legislative care vin cumva să împingă această decizie, inclusiv cu avizul pozitiv al autorităților care sunt implicate, ceea ce mi se pare așa, o situație ușor drăguță. Aș zice, interesantă”, spune Manea.

Consiliul Concurenței a considerat inițiativa oportună și a trimis mai multe sugestii de modificare.

Manea mai spune că BCR se concentrează acum pe suspendarea și anularea în instanță a deciziei Concurenței.

Mediul de afaceri din România a demonstrat în ultimii 20 de ani că se poate adapta condițiilor dificile, însă antreprenorii au nevoie de acces la finanțare și de instrumente potrivite pentru dezvoltarea afacerilor, spune Sebastian Piu, Managing Partner 123Credit.

În opinia sa, optimismul privind evoluția economiei românești nu este neapărat o formă de entuziasm, ci mai degrabă un realism construit pe capacitatea companiilor de a găsi soluții în contexte nefavorabile.

"Eu cred că împotriva tuturor așteptărilor sau predicțiilor, mediul de afaceri din România a evoluat accelerat, constant și accelerat în ultimii 20 de ani, chiar mai mult. De la an la an, cu toate guvernele care au venit și au plecat, cu toate piedicile puse mediului de afaceri, cu toată taxarea care se schimbă nepredictibil, cumva antreprenorul român și mediul de afaceri românesc au arătat că știu să se adapteze poate mai bine decât alții din regiune, care beneficiază de prerogative mai favorabile", a afirmat Piu.

Pentru a descrie această capacitate de adaptare, reprezentantul 123Credit a recurs la o comparație plastică: "Cred că noi avem acea sămânță de gândac de bucătărie".

Metafora surprinde, în opinia sa, abilitatea mediului de afaceri de a supraviețui și de a merge mai departe chiar și atunci când condițiile economice sunt potrivnice. Această reziliență nu înseamnă însă că toate companiile traversează perioadele dificile fără pierderi.

"Reușim întotdeauna să vedem luminița de la capătul tunelului și găsim soluții să mergem mai departe. E drept, unii dintre noi suferă mai mult, alte afaceri, când vedem insolvențele de anul ăsta, au ajuns să treacă prin dificultăți financiare, dar, una peste alta, mediul de afaceri crește, economia crește și perspectivele sunt bune", a spus Piu.

În acest context, nevoia de finanțare a companiilor rămâne importantă, chiar dacă accesul la bani s-a restrâns, iar antreprenorii nu mai reușesc întotdeauna să obțină creșterile pe care le anticipau. Potrivit lui Piu, în activitatea 123Credit se observă un interes mai mare pentru finanțarea capitalului de lucru decât pentru creditele destinate investițiilor, ceea ce indică preocuparea companiilor de a-și susține activitatea curentă și fluxurile de numerar. În același timp, finanțarea trebuie calibrată atent, astfel încât costurile să nu devină o povară suplimentară pentru afacere.

"Antreprenorul român poate anul ăsta mai mult ca niciodată are nevoie de bani să-și ducă afacerea mai departe. [...] Caută cu destul de multă sârguință parteneri și opțiuni care să-l conecteze cu finanțarea potrivită, care să-l ajute să depășească deficitul de cashflow, pentru că aici vedem o creștere în finanțarea capitalului de lucru, mai puțin în zona de finanțare a investiției. [...] Costul de finanțare trebuie să fie suficient de bine ponderat, astfel încât afacerea lui să nu se sugrume, ci să fie o gură de oxigen, nicidecum prea mult oxigen care să-l sufoce", a explicat reprezentantul 123Credit.

Din perspectiva sa, una dintre problemele structurale ale economiei este utilizarea insuficientă a creditului ca instrument de dezvoltare. Peste 70% dintre firmele din România fie nu sunt eligibile pentru finanțare, fie nu iau în calcul să-și finanțeze investițiile prin credit și preferă să folosească resurse proprii, a afirmat Piu.

El consideră că atât antreprenorii, cât și persoanele fizice trebuie să înțeleagă că un împrumut poate susține creșterea atunci când este ales și dimensionat corect, nu doar să acopere un deficit apărut în ultimul moment.

"Ce ar trebui, cred, să învățăm noi, atât mediul de afaceri, cât și persoanele fizice, este că creditul este un instrument de creștere și dezvoltare, nu un instrument care intervine doar dacă trebuie să acoperi o gaură sau să stingi un incendiu care a apărut la tine în firmă sau în familie. [...] Să facem eforturile necesare ca oamenii și antreprenorii să înțeleagă că creditul este un instrument de creștere, probat în economii mai puternice decât ale noastre, nicidecum un instrument care salvează ziua", a subliniat Sebastian Piu.

O altă provocare este nivelul redus de informare privind alternativele de finanțare. Din experiența 123Credit, antreprenorii ajung frecvent la broker cu o soluție deja aleasă, de regulă un credit pentru capital de lucru sau un credit de investiții bancar, fără să cunoască toate opțiunile disponibile. Leasingul, de exemplu, este asociat în continuare în principal cu domeniul auto și cu camioanele, deși poate finanța echipamente și active din numeroase alte domenii. Rolul brokerului este să analizeze nevoia concretă a clientului și să identifice instrumentul potrivit, chiar dacă acesta este diferit de cel pe care antreprenorul îl avea inițial în vedere.

"Avem clienți care cunosc alternative de finanțare doar capitalul de lucru și creditul de investiție de la bancă, dar nu știu că societățile de leasing nu fac doar auto. [...] Rolul nostru, al finanțatorului și al brokerului de credit, este să ne conectăm cât mai bine cu clienții noștri, cât mai bine cu nevoia lor și să reușim să o servim cu produsul potrivit, astfel încât finanțarea să aducă creștere, nicidecum o gură de oxigen de azi pe mâine", a declarat Piu.

El a adăugat că există și situații în care recomandarea corectă este ca un client să amâne împrumutul și să-și reorganizeze finanțele, dacă o nouă obligație i-ar accentua vulnerabilitatea.

În privința finanțării imobiliare, Sebastian Piu atrage atenția că statisticile naționale pot ascunde diferențe importante între categoriile de populație și regiunile țării. Faptul că o parte semnificativă a tranzacțiilor imobiliare este realizată cu bani cash nu înseamnă automat că românii resping creditul. În marile centre urbane, unde proprietățile au valori mai ridicate, finanțarea prin credit ipotecar este mult mai prezentă. În schimb, în localitățile mici și în mediul rural, valoarea proprietăților, eligibilitatea potențialilor clienți și disponibilitatea garanțiilor pot face ca un credit ipotecar să nu fie o soluție accesibilă sau necesară.

"Eu zic că noi trebuie să ne uităm la mai multe Românii care coexistă una lângă alta, de multe ori neintersectându-se. Dacă ne uităm la urbanul mare și la centrele universitare, acolo rata de penetrare a creditului ipotecar în achiziție este mult, mult mai mare. [...] Dacă ne ducem în zona de urban mic sau rural, acolo valoarea proprietății de multe ori nu necesită un credit. [...] A doua la mână, tu, ca locuitor al acelei comunități, nu ești eligibil pentru o finanțare ipotecară, iar de multe ori băncile nu privesc zona respectivă", a explicat el.

În opinia reprezentantului 123Credit, diferențele dintre aceste "Românii" trebuie să se reflecte și în modul în care sunt concepute produsele financiare. Soluțiile destinate populației din mediul rural, de exemplu, trebuie să țină cont de realitățile economice și de infrastructura locală, nu doar să urmărească extinderea formală a accesului la servicii.

Piu a dat exemplul utilizării cardurilor bancare: promovarea plăților digitale nu poate avea rezultate durabile într-o comunitate în care magazinele locale nu acceptă plata cu cardul. În mod similar, accesul la finanțare presupune produse adaptate nevoilor reale și capacității de rambursare a clienților.

Referindu-se la evoluția pieței, Piu a afirmat că soldul creditului în economie a avansat cu peste 8% în primele nouă luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce ar însemna o creștere de puțin peste 1% în termeni reali, după eliminarea efectului inflației. În același timp, el a menționat că ponderea creditului neguvernamental în PIB a coborât de la aproximativ 47% în urmă cu mai mulți ani la circa 23%. Diferența nu reprezintă integral o piață potențială de clienți eligibili, dar indică existența unui spațiu de dezvoltare pentru finanțatori și intermediari, cu condiția ca aceștia să ajungă la categorii de clienți care au în prezent acces limitat la produse adecvate.

Pentru 123Credit, extinderea consultanței și diversificarea produselor sunt parte din răspunsul la aceste provocări. Compania, care a pornit de la digitalizarea experienței de căutare a unei finanțări, și-a dezvoltat activitatea dincolo de segmentul de retail și a lansat în acest an platformele 123Leasing și 123Companii, dedicate finanțării companiilor. Piu spune că digitalizarea și inteligența artificială pot accelera accesul la informații, pot reduce birocrația și pot ajuta rețeaua de aproape 200 de brokeri să ofere consultanță pentru mai multe tipuri de finanțare. Ele nu pot însă înlocui analiza umană și nici nu pot transforma automat un client neeligibil într-unul eligibil.

"Digitalizarea creează accesibilitate și penetrează piețe pe care altfel fizic nu putem să ajungem suficient de repede, debirocratizează și amplifică expertiza umană, dar nu creează eligibilitate. [...] Economia românească și consumatorul de credit român, fie că vorbim de companie sau persoană fizică, au nevoie de interacțiune umană. Au nevoie să știe că la capătul celălalt este o persoană care îi ascultă, îi înțelege și poate să le ofere o soluție reală care să îi ajute să crească", a afirmat Managing Partner-ul 123Credit.

În final, Piu consideră că încrederea și capacitatea de a recomanda soluția potrivită sunt esențiale într-o piață în care clienții trebuie să poată compara mai multe variante de finanțare. Brokerul nu ar trebui să urmărească obținerea unui credit cu orice preț, ci să evalueze împreună cu clientul dacă împrumutul este sustenabil și dacă produsul ales corespunde obiectivelor sale.

123Credit are una dintre cele mai extinse rețele naționale de brokeri și birouri în principalele orașe din România. Compania intermediază toate tipurile de finanțări, atât pentru persoane fizice cât și pentru companii, prin peste 50 de parteneriate cu instituții financiare din piață.

Are un ecosistem tehnologic propriu, care presupune integrări directe cu baze de date oficiale, conexiuni integral digitale cu finanțatori și instrumente de analiză și ofertare potențate de AI.

Avansul inflației, reducerea veniturilor disponibile ale populației și firmelor și creșterea insolvențelor sunt aspecte concrete ale realității pe care o parcurgem în prezent, dar, în același timp, trebuie să rămânem optimiști și să găsim soluțiile constructive pentru a depăși această perioadă, transmite Raluca Popescu, președintele Asociației de Leasing și Credit de Consum din România și CEO UniCredit Leasing.

Ea s-a arătat optimistă și spune că piața de leasing se prezintă ca un EKG.

"Realitatea actuală, cu siguranță, ne pune la încercare pe toți. Nu putem să ignorăm inflația, nivelul foarte mare al inflației, cel mai mare din zonă. Vedem și noi și simțim pe propria piele evoluția economiei, veniturile în scădere, atât ale companiilor, cât și ale gospodăriilor. Și în plus de asta, partea fiscală. Povoarea fiscală care afectează cu siguranță P&L-ul tuturor companiilor.

Cu toate acestea, noi suntem foarte mândri, pentru că, dacă ne uităm la cifrele membrilor din asociație, care cumulează 80% toată piața de leasing financiar, avem la jumătatea anului un portofoliu dotat de 25,6 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8% față de anul trecut.

Nu putem ignora faptul că această conjunctură economică pe care o trăim aduce și duce la creșterea numărului de insolvențe, la creșterea sau la întârzierea la plată. Sunt niște semnale evidente de impact al situației economice în portofoliile noastre", a afirmat Popescu.

Ea s-a arătat optimistă și spune că piața de leasing se prezintă ca un EKG.

"Orice știre apare astăzi impactează rezultatele de mâine, se vede mult mai rapid și în partea de leasing și în partea de credit de consum. Rămânem optimiști că vom încheia anul în creștere, dar suntem conștienți că s-a schimbat ritmul și s-a schimbat încrederea investitorilor de a porni la drum cu o investiție nouă.

Să ne uităm la niște oportunități pe care această țară le are. E vorba de înnoirea parcului de vehicule.

Probabil știți că, din păcate, suntem pe ultimul loc în Europa și cu un parc auto foarte vechi, de aproape 16 ani, media europeană fiind de 12 ani. Avem 36% mașini cu o vechime de peste 20 de ani. Cred că este evidentă nevoia de schimbare și de tranziție către vehiculele verzi și hibride.

La fel, vor exista cu siguranță oportunități și există oportunități în continuare în industrie, în agricultură, în construcții, ne bazăm foarte mult pe proiectele de infrastructură, vrem să susținem și să demarăm și să continuăm proiecte mari de infrastructură. Pentru că, de acolo și până la gospodăria mică din ultimul sat, roata se învârte și totul se întoarce, de fapt, tot în economie. Suntem optimiști, dar sunt anumiți factori care pot impacta, cum ar fi inflația.

Cu siguranță va impacta foarte mult dacă noi, ca țară, reușim să avem, să menținăm un rating bun și să avem un up, nu un down.

Noi finanțăm pe termen mediu și lung. Dacă o bancă are foarte mult în portofoliu finanțare pe termen scurt, specificul nostru este că noi mergem pe termen lung și atunci costul de finanțare este relevant mai mare. Peste toate aste, este importantă predictibilitatea", a mai spus Popescu.

Tot mai mulți români se apropie de limita maximă de îndatorare, de 40% din venituri, pe fondul inflației care le reduce puterea de cumpărare.

Deși creditele neperformante nu au înregistrat deocamdată o creștere semnificativă, există semnale că situația s-ar putea deteriora, spune Florin Bâlcan, director general al Provident România.

„Creșterea salariului minim, mai mulți ani la rând, a creat un spațiu pe care acum inflația îl erodează într-un ritm accelerat. Ceea ce vedem este că tot mai mulți dintre clienții noștri se duc cu gradul de îndatorare spre 40%, spre limita maximă. Este un indicator care îți spune că, pe măsură ce vor ajunge în această zonă, nu vor mai putea să se împrumute. Dacă nu se vor mai putea împrumuta, este probabil o chestiune de timp până când vor începe să plătească mai greu”, a explicat Bâlcan.

Potrivit acestuia, aproximativ 11% dintre clienții Provident nu reușesc să ramburseze integral împrumuturile, însă procentul nu a crescut semnificativ în ultima perioadă.

Presiunea asupra veniturilor schimbă și comportamentul celor care apelează la împrumuturi. Cheltuielile urgente, precum cele medicale sau înlocuirea unui aparat electrocasnic defect, continuă să fie finanțate prin credite, în timp ce investițiile care pot fi amânate sunt lăsate pentru perioade mai bune.

„Dacă este o nevoie urgentă, oamenii continuă să ia împrumuturi. Dacă este vorba despre un plan, să își schimbe termopanele, de exemplu, fac doi pași în spate și spun că se poate și la anul, când lucrurile vor arăta mai bine”, a arătat directorul Provident.

Compania înregistrează o ușoară creștere a volumului vânzărilor față de anul trecut, însă aceasta provine în principal de la clienții existenți. Numărul clienților noi a scăzut ușor în primele nouă luni ale anului.

Bâlcan a atras atenția și asupra vulnerabilității financiare a populației, afirmând că aproximativ 65% dintre români nu au economii pentru situații neprevăzute.

Această categorie este reprezentativă pentru clienții companiei, mulți dintre ei locuind în mediul rural sau neavând un istoric de creditare care să le permită accesul la finanțare bancară.

Alexandru Petrescu, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, vede o maturizare a pieței de capital surprinsă inclusive prin faptul că se decuplează de la tumultul politic.

“Turbulențe sunt. Crize suprapuse există deja”, a zugrăvit climatul existent șeful ASF, Alexandru Petrescu.

El subliniază, însă, paradoxul că “piețele financiare pe care ASF le autorizează, reglementează, supraveghează, toate sunt în indici pozitivi”.

“Avem o piață de asigurări stabilă, în creștere, cu jucători a căror conduită de bună guvernare este astăzi la un nivel satisfăcător”, afirmă Petrescu, adăugând că societățile de asigurări sunt bine capitalizate.

“Avem un sistem de fonduri de pensii private care a reușit să genereze randamente peste inflație; și ce inflație am avut și încă ne batem cu ea! Am reușit să acumulăm 12% din PIB, 246 miliarde lei, fonduri care generează, pe de o parte, atât perspectiva unei vieți financiare sustenabile pentru mulți dintre noi pe viitor, dar și generarea de investiții în întreg spectrul economic”, spune șeful ASF despre un sistem în care concentrarea este pe Pilonul II al fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii.

În piața de capital ritmul de dezvoltare nu este chiar cel așteptat, afirmă Petrescu, dar poate și aceste așteptări ar trebui ajustate. “Avem o piață de capital solidă, cu semne puternice de maturizare”, spune el, indicând ca simptom decuplarea bursei de “tumultul politic și chiar economic”.

Amintind că după criza financiară din anii 2010-2013, Grecia a pierdut statutul de piață dezvoltată, președintele ASF a subliniat faptul că bursa românească, având o capitalizare de 142 miliarde euro, a depășit-o pe cea de 122 miliarde euro a celei de la Atena.

“Nu ține de dimensiune, ține de modul și transformarea ei în care să genereze beneficii pentru toată lumea”, continua el, cu referire atât la investitori, cât și la companii. “Antreprenorii trebuie să înțeleagă că pentru o finanțare nu există doar ofițerul de credit, nu există doar ghișeul din agenția bancară; există și piața de capital care, la rândul ei, aduce multiple beneficii dincolo de finanțarea efectivă.”

Ultimele date trimestriale indică o majorare cu 6,25% a numărului de conturi deschise la casele de brokeraj românești, la aproximativ 350.000 de persoane la 30 septembrie 2026, față de numprul înregistrat în iunie 2026.

“Asta s-a întâmplat pentru că unele bănci au introdus în aplicația de online banking și accesul imediat la portofoliul investițional”, spune Petrescu de la ASF. “Ne așteptăm ca, pe măsură ce acest tip de a gestiona online, în mod direct și nemijlocit, portofoliile de acțiuni, ca numărul de investitori, de acționari, să crească.”

“Au fost produse care au adus oamenii în piață și au făcut piața de capital ca subiect de conversații”, conchide, cu trimitere explicită la programul Fidelis de titluri de stat dematerializate pentru populație, șeful Autorității de Supraveghere Financiară.

Băncile se confruntă cu inițiative populiste după sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței în speța ROBOR, cum ar fi proiectul privind despăgubirea clienților afectați, spune Bogdan Pleșuvescu, director general adjunct al Băncii Transilvania.

 Apar tot felul de inițiative populiste de despăgubire, inițiative bizare privind avizarea contractelor de către avocați. Insolvențele încep să se vadă

El remarcă și inițiativa „bizară” prin care contractele ar urma să fie avizate obligatoriu de avocați, ceea ce ar crește costurile firmelor, într-o perioadă în care acestea se confruntă oricum cu dificultăți. Numărul insolvențelor este în creștere și se vede și în bilanțurile băncilor, mai ales în cazul firmelor mici, dar în unele zone de business problemele ar putea ajunge și la firmele mai mari.

Pleșuvescu spune, glumind, că are rețineri în a comenta decizia Consiliului Concurenței, pentru că nu știe dacă participarea la conferințe este considerată transparență și că s-ar transmite astfel diferite informații între concurenți.

Consiliul Concurenței consideră că băncile au fost prea transparente în ceea ce privește fixingul ROBOR, având în vedere vizibilitatea reciprocă a cotațiilor într-o perioadă sensibilă, în care s-ar fi influențat unele pe altele, ceea ce în cele din urmă a dus la creșterea cotațiilor pentru clienți. Cele 10 bănci din panel, printre care și Banca Transilvania, au primit amenzi totale de 3,7 miliarde de lei.

„Fiind în instanță cu contestarea acestor măsuri și acestor decizii, am vrea ca partea asta de surpriză, de strategie, ce se întâmplă în dosar, să rămână pentru lupta pe care o avem în instanță și să nu fie o luptă mediatică”, spune directorul adjunct al BT.

El comentează însă evoluțiile care vin în urma dosarului ROBOR, pe care le consideră îngrijorătoare.

„Au apărut diverse inițiative legislative peste niște prevederi legale care existau deja. Duc ușor în zona populismului și duc ușor într-o zonă în care se dorește să se extra-reglementeze ceva ce este reglementat și se dorește să se adauge la lege și peste directivele europene, să aducă mecanisme de despăgubire altele decât ar fi putut să fie obținute prin intermediul instanțelor”, spune Pleșuvescu.

PSD a inițiat un proiect de lege care prevede despăgubirea clienților băncilor care au fost sancționate de Consiliul Concurenței în speța ROBOR. În forma inițială, doar decizia autorității de concurență era suficientă pentru a porni procedurile de despăgubire. După dezbateri la Senat, proiectul a trecut într-o formă amendată, care prevede că despăgubirile vor putea fi solicitate după ce decizia rămâne definitivă, iar în cazul creditelor în derulare cu dobândă variabilă, ROBOR ar urma să fie înlocuit cu IRCC.

„Și aici de fapt nu mai luptăm cu arme egale pentru că pe de o parte ni se spune că există o putere legislativă care poate să exceadă puterii judecătorești, pe de altă parte ni se spune da, da, aveți posibilitatea să vă apărați în instanță și să vă duceți în instanță să vă protejați drepturile. Dar lupta asta este inegală la acest moment și nu putem decât să ne plângem de acum încolo. Să vedem dacă se va și ajunge la o finalitate”, adaugă oficialul BT.

Sistemul bancar a dovedit o reziliență remarcabilă, mai spune Pleșuvescu, cu trimitere la alte probleme pe care le-a avut cu autoritățile, cum ar fi sancțiunile aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în speța anuităților. Băncile au câștigat aproape toate procesele definitiv, spune el, și amintește că acestea au susținut încă de la început că sancțiunile nu sunt întemeiate.

Directorul general adjunct al Băncii Transilvania, care coordonează aria juridică în bancă, face referire și la proiectul inițiat de mai mulți parlamentari de la toate partidele mari privind obligația de a apela la avocați pentru întocmirea contractelor.

„Sunt alte inițiative absolut ciudate pe care chiar săptămâna asta le-am sesizat dacă tot vorbim în zona aceasta de intervenție legislativă în care într-un mod absolut bizar, aș spune eu, de profesie jurist fiind, absolut bizar. Am văzut o modificare inclusiv a Legii avocaturii și a Codului civil în care avocații doresc să-și dea avizul pe orice contract ca și condiție de valabilitate”, explică el.

Pleșuvescu laudă reacția reprezentanților firmelor mici și mijlocii, care au arătat că nu-și permit să angajeze avocați pentru fiecare contract pe care îl semnează. Inițiativa ar afecta însă și firmele mari sau băncile, crede reprezentantul BT.

„Sunt astfel de inițiative care pur și simplu vin dintr-o zonă în care pun o presiune din ce în ce mai mare pe mediul privat, care este deja destul de stresat”, explică el.

Problemele companiilor și creșterea puternică a numărului de insolvențe se văd și în bilanțurile băncii, spune Pleșuvescu, care coordonează și activitatea de recuperare de creanțe din bancă.

„Momentan, se reflectă în special la companiile mici care sunt prima linie întotdeauna. Încercăm să venim cu măsuri de susținere a business-ului românesc și a întreprinzătorilor români pentru a-și continua activitatea și pentru a trece peste astfel de perioade. Probabil în anumite industrii, în anumite zone, se vor vedea insolvențe și în cadrul companiilor mai mari, în special în zonele principale afectate - și aici mă refer la HoReCa, turism, zona de mici retaileri”, adaugă Pleșuvescu.

E nevoie de măsuri pentru susținerea mediului antreprenorial, crede el, în condițiile în care de la anul nu vom mai avea PNRR. Pleșuvescu remarcă creșterea mare a construcțiilor și a șantierelor deschise, dar spune că este nevoie și de un proiect de țară, de o poveste pe care România să o vândă investitorilor străini.

Companiile de dimensiuni medii sunt cele mai dinamice și rezistente în actualul context economic, în timp ce firmele foarte mici sunt mai afectate de incertitudini, iar marile companii devin tot mai prudente în privința investițiilor, a declarat Gabriel Mihai, CEO BRD Sogelease.

Cererea de finanțare rămâne la un nivel bun, dar crește mai lent decât în anii anteriori.

„Există un grad de reziliență mai mare decât am întâlnit în situații similare prin care am trecut. Pare că mulți antreprenori își urmăresc obiectivele și planurile în ciuda gradului ridicat de incertitudine. Din punctul nostru de vedere, cea mai mare reziliență este dovedită de companiile mici și mijlocii, nu neapărat de segmentele extreme”, a declarat Gabriel Mihai.

Potrivit acestuia, firmele foarte mici sunt cele mai expuse dificultăților economice, în timp ce companiile mari își planifică investițiile cu mai multă precauție, inclusiv din cauza complexității proceselor decizionale.

„Companiile mici sunt probabil cele mai afectate de incertitudinile curente, iar companiile mari, de la o anumită dimensiune încolo, încep să fie mult mai prudente în procesele de planificare. Segmentul de mijloc este cel mai dinamic în acest moment”, a explicat șeful BRD Sogelease.

Acesta a arătat că industria de leasing continuă să înregistreze o cerere bună de finanțare, deși ritmul de creștere este inferior celui din anii precedenți. În același timp, calitatea portofoliilor de credite se menține la un nivel bun, în ciuda deteriorării condițiilor economice.

Gabriel Mihai a făcut și o comparație între creditele neperformante din sectorul bancar și cele din industria leasingului, arătând că aceasta din urmă rezistă bine actualului ciclu economic.

„Dacă ne uităm la segmentul de companii din IFN-urile de leasing și la segmentul de companii din bănci, vedem că gradul de neperformanță nu este neapărat mai prost în zona de leasing. Poate chiar din contră, pentru că există această garanție intrinsecă oferită de bunul finanțat, care, odată ce apare un default, poate fi recuperat și reintrodus în circuitul economic”, a explicat acesta.

Potrivit cifrelor BNR invocate de Gabriel Mihai, rata creditelor neperformante pentru companii în sectorul bancar s-ar situa în jurul a 5-6%, în timp ce în sectorul IFN-urilor de leasing indicatorul ar fi sub 4%. Directorul BRD Sogelease a precizat că valorile sunt aproximative, fiind citate din rapoarte și prezentări anterioare ale băncii centrale.

Antreprenorii români sunt obișnuiți cu impreviziunile, cu schimbările fiscale, de guvern sau de președinți, dar ei sunt obligați să meargă înainte, pentru că banii nu vin singuri pe masă, spune Ionuț Morar, directorul general al Banca Transilvania Leasing.

El crede însă în potențialul României și al pieței de leasing, mai ales în zona auto.

"Majoritatea clienților noștri sunt antreprenori, 98%, ori nu cred că au trăit vremuri numai de bunăstare și de miere, să nu facă nimic așa, să le vină banii pe masă. Ei, genetic, sunt obișnuiți cu impreviziunile, cu schimbările fiscale, cu schimbările de guvern, cu schimbările de președinți, dar trebuie să meargă înainte. N-au altă opțiune, ei trebuie să-și pună salariul pe masă și, în acest context, suntem foarte optimiști și încercăm, sincer, ca acest optimism să-l transferăm în toată economia.

Noi am ieșit în față, am declarat obiectivele grupului BT pentru următorii ani. N-avem planuri de downsize, avem planuri de BT 100, 100 de miliarde de euro, dar nu cifra în sine contează, cât trendul de creștere, de dublare", a afirmat Morar.

El crede în potențialul României și al pieței de leasing, mai ales în zona auto.

"Parcul auto este învechit, Bucureștiul se exclude din această. Avem un potențial de modernizare a României fenomenal, pentru a reduce difereța față de Europa.

În antreprenoriat trebuie să fii permanent eficient, trebuie să schimbi asset-urile, trebuie să fii conectat la reglementările în vigoare, deci nu ai alternativă să stai, trebuie să te miști în continuu și vedem potențial enorm", a spus reprezentantul Banca Transilvania Leasing.

Morar a explicat că leasingul financiar este dominat de sectorul auto.

"Leasingul este dominat de auto pentru că e mai ușor de reintrodus în circuitul economic asset-ul. Acesta este farmecul leasing-ului, că reintroducem în circuit economic asset-uri.

Vedem potențial foarte mare în zona medicală, în transporturi, pentru că tot timpul trebuie să fii eficient. Vedem potențial și în zona de energie, investiții foarte mari în fotovoltaice și baterii. Până la urmă ne trezim și noi, ca și nație de români și știim ce avem de făcut", a mai spus Morar.

Plățile de taxe și impozite locale prin automatele SelfPay au ajuns să rivalizeze cu cele efectuate prin platforma Ghișeul.ro în unele sectoare ale Capitalei, potrivit lui Adrian Badea, CEO al SelfPay.

Compania are contracte cu 40 de administrații locale, inclusiv cinci dintre cele șase sectoare ale Bucureștiului, dar extinderea serviciului este îngreunată de procedurile birocratice.

„Atunci când implementăm plăți de taxe și impozite în infrastructura noastră, încă din primul an, cred că la Sectorul 4 și la multe altele din București, cifrele pe care noi le-am realizat erau mai mari decât cele de la Ghișeul.ro sau pe acolo, depinde de la caz la caz. Ceea ce este oricum surprinzător”, a declarat Adrian Badea.

O altă surpriză a fost comportamentul contribuabililor. Aproximativ jumătate dintre cei care utilizau automatele amplasate chiar în sediile primăriilor plăteau cu cardul bancar, deși ar fi putut efectua aceeași operațiune de acasă, fără să se deplaseze.

„Undeva la 50% dintre cei care mergeau să plătească la automatele situate în interiorul primăriei lor plăteau cu cardul. Întrebarea este de ce nu o făceau din confortul casei și trebuiau să se ducă până acolo, să stea eventual la o coadă. Comportamentul românilor nu poate fi dictat”, a explicat șeful SelfPay.

Un exemplu este Sectorul 4, unde administrația locală a renunțat de mai mulți ani la încasările tradiționale la ghișeu și permite plata prin platforme online, transfer bancar sau terminale SelfPay.

Cu toate acestea, extinderea sistemului la nivel național se lovește de dificultăți administrative. SelfPay trebuie să negocieze și să semneze contracte separat cu fiecare unitate administrativ-teritorială, procedurile de achiziție publică încetinind procesul.

„Sunt aproximativ 3.500 de UAT-uri în țara asta și descentralizarea face ca acest proces să presupună o semnare UAT cu UAT, prin procedură de licitație. Astăzi suntem la 40 de contracte semnate. În București avem cinci sectoare din șase. Sunt și alte orașe mari, precum Timișoara și Arad, dar procesul continuă și ia foarte mult timp”, a declarat Adrian Badea.

Directorul companiei susține că dificultățile de colaborare cu autoritățile locale nu sunt generate atât de costurile serviciului, cât de birocrație. SelfPay poartă discuții cu Ministerul Finanțelor și Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru simplificarea procedurilor și identificarea unor soluții centralizate de contractare.

„Este foarte anevoios, procedurile sunt grele. Avem permanent discuții cu autoritățile centrale, începând de la Ministerul Finanțelor și ADR, care ar putea să faciliteze niște metode de centralizare a acestui proces, pentru că este de folos și pentru statul român. Este vorba de a oferi opțiuni și soluții la îndemâna oamenilor, astfel încât colectarea să fie mai eficientă, mai rapidă”, a explicat Badea.

SelfPay operează în prezent peste 15.000 de stații de plată la nivel național și procesează plăți pentru aproape 400 de parteneri. Compania are și o aplicație mobilă, cu aproape 1,2 milioane de utilizatori.

În octombrie, SelfPay a obținut autorizarea Băncii Naționale a României ca instituție de plată, ceea ce îi permite să își diversifice serviciile financiare și să dezvolte noi parteneriate.

AgriCover Pay este prima platformă financiară din Europa care integrează, conectează și digitalizează toate serviciile de care un fermier are nevoie să-și gestioneze ferma din perspectivă financiară, spune Andrei Vasile, CEO Agricover Payments.

"Ce face mai concret platforma pe care recent am lansat-o? Practic, oferim finanțare, unde suntem prezenți de peste 20 de ani în România prin companiile din grupul AgriCover, AgriCover Credit IFN. Și cu asta începe un fermier, practic, anul agricol sau un nou ciclu agricol. După ce se finanțează, cumpără input-uri și input-urile le distribuim prin intermediul unei alte companii din grup, AgriCover Distribution, care se ocupă cu această activitate.

După ce cumpără input-urile, fermierul are nevoie, bineînțeles, de utilaje, de piese, de tot felul de alte soluții tehnologice pentru a putea însămânța și aici le oferim parteneriatul prin rețeaua noastră de parteneri. După ce înființează cultura, are nevoie de îngrășăminte și motorină să-și gestioneze activitățile și aici, tot prin intermediul unei companii din grup, AgriCover Commodities, distribuim aceste produse. Iar la final, fermierul recoltează, vinde recolta și-și achită creditul", a afirmat Vasile.

El a adăugat că platforma va oferi și conturi în valută.

"În platformă, fermierii pot găsi conturi de plăți. Emitem conturi de plăți momentan în lei, dar lucrăm să oferim și soluții de multi-currency.

Oferim carduri de debit și aici avem un partener, suntem membru principal Visa și emitem carduri de debit Visa Platinum Business și servicii de Embedded Finance, adică tot ce v-am povestit mai devreme dintr-un ciclu agricol. Practic, fermierul poate cu un singur click să-și disburseze creditul, cu un singur click să-și vadă comenzile de la distribuție sau commodity, să-și le plătească, are tot istoricul acolo.

Și nu în ultimul rând, oferim și o serie de informații legate de piață. În fiecare zi actualizăm un dashboard de informații despre prețul grâului în portul Constanța, despre prețul îngrășămintelor, despre tarifele carburanților. Astfel, am creat un ecosistem, care este unic, pentru că l-am dezvoltat in house, este proprietatea intelectuală a grupului.

Noi nu am luat o platformă financiară existentă în piață pe care am adaptat-o pe nevoile fermierilor, ci am construit în jurul fermierului. Discuțiile cu fermierii și experiența pe care grupul Agricover o are de 25 de ani au condus la această platformă financiară.

Fermierii sunt mult mai digitalizați decât credem noi. Fermierii folosesc drone pentru anumite activități, iar tractoarele nu mai au cabinele acelea pe care le știam. Sunt tot pe sisteme autonome. Adică fermierii sunt digitalizați și cred că era nevoie și de o platformă care să le digitalizeze și fluxurile financiare, nu doar utilajele", a mai spus reprezentantul Agricover Payments.

Sistemul bancar continuă să fie solid, dar se confruntă cu multiple presiuni, atât din partea fiscalității, cât și a costurilor operaționale, care afectează capacitatea de finanțare a economiei reale, spune Georgia Sălăgean, vicepreședinte executiv al UniCredit Bank România, responsabilă cu finanțele. Costurile de risc sunt în creștere și necesită prudență din partea băncilor, iar consolidarea fiscală este de așteptat să afecteze calitatea portofoliului.

Decizia motivată din dosarul ROBOR conține multe contradicții și inadvertențe, pe care UniCredit speră să le lămurească în instanță, mai spune Sălăgean.

Sistemul bancar este profitabil și solid, are rate consistente de capitalizare, lichiditate și provizionare care îl ajută să facă față șocurilor multiple neprevăzute din această perioadă, spune Sălăgean, care adaugă însă că discuția despre profitabilitate trebuie nuanțată.

„Pe lângă toată imprevizibilitatea pe care o vedem în ceea ce privește mediul legislativ, într-adevăr avem și un mediu fiscal care a adus taxe suplimentare și a adus un rezultat direct în ceea ce privește capacitatea băncilor de a finanța economia”, spune directoarea financiară a UniCredit România.

Creșterea taxării a venit într-un moment în care băncile își adaptează modelul de afaceri, caută să-și îmbunătățească eficiența operațională și se uită la costurile în creștere cu finanțarea, conformitatea, securitatea și acoperirea riscurilor, care adaugă alte presiuni pe capacitatea de finanțare a economiei, explică Sălăgean.

„Cu siguranță premisele și potențialul de creștere sunt acolo, ceea ce ne dorim este bineînțeles o predictibilitate a mediului legislativ, o predictibilitate a mediului fiscal. Și într-adevăr aici ar fi de bun augur să vedem taxa pe cifra de afaceri eliminată în perioada următoare, nu pentru că băncile ar fi mai profitabile ci pentru că în acest mod am putea să alocăm mai mult capital în zona de susținere a economiei reale”, spune oficialul UniCredit.

Profitabilitatea băncilor, calculată ca randament al capitalurilor, a scăzut la 15,5% la jumătatea anului curent, față de 18,2% în aceeași perioadă a anului trecut. Nominal, profitul net a scăzut de la 7,4 miliarde de lei  la 7,3 miliarde de lei.

Programul de guvernare prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la începutul anului viitor. Programul nu face o referire directă la taxa bancară, care este definită tot ca un impozit pe cifra de afaceri, menționat cu o cotă distinctă de 4% în Codul fiscal, în creștere de la 2% de la jumătatea anului trecut.

Statul a încasat 1,7 miliarde de lei în 2025 din acest impozit bancar suplimentar, în creștere cu 80% față de 2024. Pentru 2026 se miza pe încasări de 2,7 miliarde de lei (comparabile cu încasările preconizate de 3,6 miliarde de lei din impozitul pe profit de 16%), urmate de unele de 714 milioane de lei în 2027 și de dispariția veniturilor din taxă în 2028.

Sălăgean notează creșterea costurilor cu riscul, deși rata creditelor neperformante, la 2,9%, rămâne redusă din perspectivă istorică.

În special companiile se confruntă cu dificultăți, în anumite sectoare vulnerabile, în timp ce veniturile populației au fost afectate de inflația mare din ultimii ani.

„Ce este foarte important din punctul nostru de vedere este să ne uităm la un scenariu în care, pe viitor, vom avea o creștere economică moderată, inflația, sperăm noi, se va duce în jos, rata șomajului va rămâne stabilă și pe toate aceste premise putem să discutăm de un control în ceea ce privește costul riscului și calitatea portofoliului pe care îl gestionăm”, spune Sălăgean.

„În același timp riscurile sunt în continuare unele foarte ridicate”, mai spune vicepreședinta UniCredit, care face trimitere atât la contextul geopolitic foarte incert, cât și la situația specifică a României.

„Consolidarea fiscală pe care România a demarat-o acum un an trebuie să continue, ne-am angajat către Comisia Europeană în acest sens, dar cu siguranță asta va pune presiune suplimentară în ceea ce privește calitatea portofoliului”, explică Sălăgean.

Inflația ridicată a făcut mai atenți și clienții, care sunt mai predispuși să compare ofertele băncilor atât la finanțare, cât și la economisire și caută să-și protejeze puterea ce cumpărare, mai explică directoarea financiară a UniCredit.

În privința sancțiunii de la Concurență – UniCredit este printre cele 10 bănci sancționate cu o amendă totală de 3,7 miliarde de lei în dosarul ROBOR –, Sălăgean spune că decizia motivată conține multe inadvertențe și aspecte contradictorii, dar că discuțiile se vor purta în instanță.

AFIN, instituție financiară nebancară specializată în finanțări cu impact social, a acordat până în prezent peste 180 de credite, respectiv peste 17 milioane de lei, unor entități care desfățoară activități economice cu impact social semnificaitiv, cum ar fi cooperative, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate economică și SRL-uri care au un statut prevăzut în mod expres impact social (reinvestirea profitului minim 90%, nivel echitabil de salarizare), spune Angela Achiței, board member AFIN IFN și președinte ADV Group.

Clienții finanțării sociale sunt cooperativele, casele de ajutor reciproc, ONG-urile cu activitate economică și  SRL-urile care au un statut prevăzut în mod expres acest impact social, reinvestirea profitului, minim 90%, și asigură un nivel echilibrat, echitabil, de salarizare, a explicat reprezentanta AFIN.

"Ar fi bine să vă dau un pic de context legat de sectorul de economie socială, care este un sector foarte mare în Uniunea Europeană. Aproape 10% din PIB-ul în Uniunea Europeană este generat de întreprindiri sociale, pentru că aceștia sunt actorii economiei sociale, și creează peste 11,7 milioane de locuri de muncă.

Deci vorbim de un sector comparativ cu sectorul de automotive. Există un sector atât de mare, care este la intersecția între problemele din comunitate și instrumentele de business, pentru că și întreprindirile sociale se finanțează și derulează activitatea tot utilizând instrumente business, pentru că altfel nu sunt sustenabile, deși ele au un impact social foarte mare în comunitate, prin modelul lor de business. Există și s-au creat în Europa diferite instrumente de finanțare socială, de finanțare alternativă pentru aceste entități, pentru că e foarte greu o instituție tradițională să răspundă nevoilor acestor întreprindiri și să înțeleagă modelul", a spus Achiței.

Clienții finanțării sociale sunt cooperativele, casele de ajutor reciproc, ONG-urile cu activitate economică și  SRL-urile care au un statut prevăzut în mod expres acest impact social, reinvestirea profitului, minim 90%, și asigură un nivel echilibrat, echitabil, de salarizare, a explicat reprezentanta AFIN.

"Decât să plângem, mai bine vindem batiste"

AFIN a fost înființat pentru a acoperi goluri din piață în ce privește finanțarea întreprinderilor sociale, care depindeau și depind încă de fondurile europene.

"În 2015 am făcut lobby să vină fondurile europene, au început fondurile europene să investească, să creeze start-up-uri, întreprinderi sociale, dar ce să vezi? Dincolo de această finanțare europeană, nu mai exista nimic în piață și aceste întreprinderi sociale practic au început să-și restrângă activitatea și cel mai trist, că își restrângă activitatea de impact social.

Noi am încercat să facem lobby, advocacy, să spunem, uitați, avem nevoie și în România de instituții de finanțare socială. Nu prea am reușit la nivel de politici, mă refer politici guvernamentale, deși există acest precedent în alte țări, și atunci am zis, ok, dacă nu avem ceva în piață, e timpul să construim noi.

Sau cum îmi place să spun, decât să plângem, mai bine vindem batiste. Și atunci, în urmă cu patru ani, practic am construit această instituție de finanțare socială alternativă, numită AFIN, care este un model, iarăși, foarte interesant", spune Achiței.

AFIN are 199 de acționari, în general companii, persoane fizice, întreprinderi sociale, ONG-uri, persoane de mediu de business, companii de mediu de business care au ales să facă o investiție socială.

Economia socială nu este caritate, nu este filantropie, este investiție socială

Reprezentanta AFIN a subliniat că întreprinderile sociale, chiar dacă urmăresc anumite obiective sociale, trebuie să fie competitive ca afaceri. Economia socială nu este filantropie, arată aceasta.

"Câți dintre dumneavoastră ați făcut o investiție sau ați donat, hai să zicem așa, ați făcut caritate? Probabil foarte mulți, bravo, mă bucur foarte mult. Dar investiții sociale? Oh, ok, avem o persoană în sală. Este diferit. Asta vreau să vă spun, că economia socială nu este caritate, nu este filantropie, este investiție socială. O investiție care, practic, multiplică impactul social pe care îl pot avea aceste întreprinderi sociale",

AFIN este un IFN înregistrat la BNR, dar autorizat și ca întreprindere socială. IFN-ul este prezentat și pe site-ul Comisiei Europeine ca model de bună practică pentru acest concept.

"Finanțăm, în general, la baza piramidei, (pe cei, n.r) care nu reușesc să meargă din prima, să ajungă la alte instituții bancare sau nebancare clasice. Și lucrul acesta le ajută, practic, să crească la următorul nivel. Și întreprinderele sociale trebuie să fie competitive. Iar economia socială este un pilon important al economiei uniei țări. Iar o competitivitate a uniei țări nu poate exista fără principiul de coeziune și solidaritate. Și asta, vin să fac aceste instrumente de finanțare socială. Și aici, practic, reușim să aducem impactul social și să-l măsurăm.

E o întreagă comunitate, un ecosistem pe care l-am creat în România și avem exemple foarte faine. Dacă o să mergeți la Cluj, vă invit să beți o cafea la Cofeels. Este a unui tânăr nevăzător care a înființat o cafenea și, practic, a angajat persoane cu sindrom Down și cu alte tipuri de dezabilități, care lucrează în această cafenea. Au o cafea de specialitate proaspăt prăjită, extraordinară.

Dacă ajungeți la Târgu Mureș, vă invit să mergeți la Gemma Book Cafe, o altă întreprindere socială foarte faină din comunitate.

Dacă ajungeți în Iași, unde avem noi sediu, vă putem face un tur, o experiență gastronomică până la partea de tot ce înseamnă centre educaționale, after-school-uri, centre culturale, pentru că economia socială este, de fapt, despre tot ce ne crește calitatea vieții.

Ăsta este impactul social", a declarat Angela Achiței.

Aceasta a atras atenția și asupra provocărilor cu care se confruntă, legate de legislație, de atragerea de capital, dar și de digitalizare și automatizare.

Prima provocare, legislația

"Avem trei mari provocări. Prima provocare este legată de legislație, pentru că ceea ce facem noi în zona de finanțare implică foarte multă inovare socială. Noi lucrăm cu instrumente diferite, cum ar fi blended finance, cu garanție, cu dobândă subvenționată, cu partea aceasta de capital rebate, pentru atingerea indicatorilor de impact social. Sau, de exemplu, acum construim și un fond de investiții de impact social, care nu există în România.

Și chiar suntem în pregătirea dosarului de autorizare, dar există un regulamenă european pe acest subiect și, cumva, România ar trebui să se alinieze la legislația europeană și să creeze diversitate în piață pe partea asta de legislație", a afirmat reprezentanta AFIN.

A doua provocare, atragerea de capital și de pe piața românească, nu doar din surse europene

Potrivit acesteia, "a doua mare provocare, apropo de legislație și de cadrul de funcționare, este legată de ridicarea de capital, pentru că noi avem piață, pentru că venim din această piață, avem un mare ecosistem de economie social pe care îl construim de la start-up-uri, după aceea îl ducem la AFIN pentru partea de creditare, pentru că încă sunt la baza piramidei, nu sunt bancabili, practic îi învață ce înseamnă partea de creditare, pentru că sunt obișnuiți foarte mult cu grant-uri, sponsorizări, care sunt un alt mecanism de finanțare și atunci trebuie să facem foarte multă educație în zona aceasta, dar pe de altă parte să și convingem potențialii investitori că merită și că e o soluție de viitor, adică trebuie să investim și în zona aceasta.

Chiar avem acum și ridicarea de capital, noi în fiecare an facem lucrul acesta până pe 16 noiembrie, este deschisă această ridicare. Suntem, avem un credit subordonat de la European Investment Fund, de la Impact EU, adică sunt instituții deja din afara României care ne creditează cu foarte multă încredere, dar încă avem foarte mult de explicat în piața românească că este un instrument care funcționează".

A treia provocare, automatizare și cybersecurity

"Și ultima provocare, care am auzit-o și la colegi, da, digitalizare, automatizare, cybersecurity, sunt probleme care ne frământă și pe noi și la care lucrăm. Este un mix, practic, de investiții pe care trebuie să le facem. Dar eu cred în potențialul României", a declarat Angela Achiței.

Procesul de digitalizare derulat la nivelul instituțiilor statului nu ar trebui să vizeze lansarea unui număr mare de platforme online, ci să se concentreze asupra cetățeanului, pe sprijinirea acestuia în a rezolva ceea ce are nevoie printr-o interacțiune cât mai simplă, a declarat Cătălin Crețu, general manager al VIsa pentru România, Bulgaria, Croația și Slovenia.

"Nu de fragmentare și nu de platforme multiple" este nevoie, atrage atenția acesta.

"Succesul digitalizării în România nu v-a fi dat de câte platforme va lansa statul român în piață, astfel încât omulețul, eu, Cătălin, va interacționa cu zece platforme, ci succesul v-a fi dat de măsura în care eu voi interacționa cu un singur canal și voi rezolva tot ce am nevoie. De aia spunem, iarăși, de interoperabilitate și un ecosistem întreg. Nu de fragmentare și nu de platforme multiple", atrage atenția Cătălin Crețu.

Autoritățile desfășoară de mai mult timp un proces de digitalizare a interacțiunii instituțiilor cu cetățeanul, proces accelerat mai recent de proiectele derulate cu finanțare din PNRR. Tendința la nivelul autorităților este ca instituțiile să își dezvolte propriile platforme.

Reprezentantul Visa a subliniat importanța plăților prin instrumente digitale, mai facile, inclusiv pentru diminuarea zonei de economie subterană. Clientul trebuie să fie, însă, cel care în final face alegerea asupra sistemului de plată pe care să îl folosească și este important ca acesta să aibă opțiuni.

"Alegerea, în final, va fi a cumpărătorului. Cumpărătorul, când ajunge la tejghea sau la direcția de taxe și impozite sau, nu știu, în vacanță, consideră că este mai ușor să plătească cu numerar sau cu card sau prin transfer bancar sau prin open banking, este la latitudinea lor. Ceea ce ne dorim este această opționalitate. Și cred că aici este mult de lucru", spune acesta.

Ca exemplu de măsură care nu încurajează plățile digitale, reprezentantul Visa afirmă că la plata pentru rovinietă, de exemplu, comisionul pentru plăți prin aplicație, cu cardul, a fost stabilit de 5-6 ori mai jos comparativ cu cei care distribuie roviniete cu plata în numerar.

În jur de 30-35% din consumul personal al românilor este făcut cu plăți prin instrumente digitale, iar 65-70% este prin numerar.

Într-adevăr există comunități unde (numerarul, n.r.) este necesar, este singura modalitate de a face plăți și de a accepta plăți. Asta însă nu este o scuză nici pentru companii și nici pentru instituțiile publice pentru că un efect să zic secundar este faptul că economiile dominate de numerar sunt și economii cu o economie subterană foarte mare iar România are, în momentul de față, 30% din PIB-ul țării reprezentat de economia subterană.

Crețu a evidențiat parteneriatul-public privat pentru dezvoltarea Ghișeul.ro, care acdeptă plăți precum taxe locale, dar și taxe și impozite pentru persoane fizice și PFA.

"Dar nu și pentru persoane juridice pentru că ANAF încă nu a ajuns la nivelul de digitalizare necesar pentru a ridica în real time dările persoanelor juridice. Așteptăm acest pas sper curând dar se adaugă foarte multe plăți care pot fi făcute astfel confortabil de permise de tot felul de autorizări. Iată, de curând am lansat anul acesta în mai, cred, posibilitatea achiziționării bonurilor de Trezorerie Tezaur, care este o mare inovație și un mare ajutor inclusiv pentru Trezoreria Statului, pentru că astfel toată diaspora poate să aibă acces la această investiție. Și chiar se întâmplă acest lucru din ce am observat există foarte mulți români din afară și din România care achiziționează astfel cu cardul pe Ghișeu.ro", a delarat reprezentantul Visa.

Acesta a transmis autorităților și că "este foarte important ca instituțiile publice să-și formeze un reflex din a deschide dialogul cu industria privată. Pentru că de multe ori nu din reavoință se fac niște acte normative pe care după aceea încercăm să le schimbăm".

Directoarea generală adjunctă responsabilă de retail a BRD Société Générale spune că n-a văzut în cei 31 de ani de experiență în sectorul bancar o asemenea tensiune între autorități și jucătorii din piață.

Mădălina Teodorescu acuză impredictibilitatea fiscală, posibilitatea de a te trezi peste noapte cu o nouă taxă de tip plasture, cum a fost taxa bancară, despre care nu știi când scapi.

„Am 31 de ani în sistemul bancar și din naționalism, din patriotism, din dorința de a face un loc mai bun aici unde trăiesc, am ales să rămân în România și am avut această șansă de a vedea câteva bănci. Probabil că jumătate din colegii de aici din sală care lucrează în sistemul bancar mi-au fost colegi la un moment dat și o spun cu mândrie.

Este un ecosistem cu foarte mulți jucători, că se numesc autorități, bănci, presă, clienți de toate felurile. Mie mi se pare că pentru prima oară în 31 de ani văd o tensiune extraordinară între autorități, oricum s-ar numi ele, și anumiți alți jucători”, spune Teodorescu, la Profit.ro Financial Forum.

Nu e vorba doar de bănci, adaugă Teodorescu, cu referire la discuțiile din panel despre sancțiunea din dosarul ROBOR și de impozitul pe cifra de afaceri, pe care Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, l-a numit un patch, un plasture pus la nevoie, care acum poate fi îndepărtat.

„Și da, cred că fiecare a menționat și sunt convinsă că eu personal am simțit, ascultând, tensiunea dată de impredictibilitatea fiscală, de acest, așa-zis, patch care apare peste noapte, nu știi când apare, nu știi când dispare, nu știi ce dimensiune are”, adaugă Teodorescu.

Tensiunea nu face decât să accentueze efectele negative ale contextului de impredictibilitate fiscală, economică, politică, geopolitică și să genereze costuri suplimentare, care în cazul băncilor afectează capacitatea de finanțare a economiei, explică Teodorescu, care îndeamnă la o detensionare a situației.

„Sunt foarte multe pierderi în zona aceasta, nu doar ca urmare a contextului acesta complicat, ci și ca urmare a vulnerabilității care iese din acest context”, spune Teodorescu, cu referire la atacurile de tip inginerie socială.

Mai mult, mediul impredictibil duce la o reticență în a investi în România, adaugă Teodorescu.

Contextul extern se arată oricum nefavorabil, în condițiile în care lumea este preocupată de creșterea inflației la nivel global în 2027, iar România înregistrează deja o rată ridicată a creșterii prețurilor de consum, mai explică directoarea de retail a BRD.

Tot acest context incert a amplificat însă nevoia clienților de a discuta cu funcționarii băncilor, ceea ce în opinia sa este un lucru bun, spune Teodorescu.

„Dar de ce sunt sigură este că impredictibilitatea, temerea, frica, incertitudinea au fost cele care pentru prima oară au arătat că oamenii au nevoie de interacțiune cu specialistul”, spune Teodorescu, dar sugerează că mai e de lucrat.

„Cu toată această interacțiune observăm o reticență în a apela la produsele de care chiar au nevoie. Am văzut, în ciuda sfaturilor, momente în care clienții au mutat din lei în euro, în momentele acelea în care mai pică un guvern, mai pică un partid, mai era un miting în stradă”.

Clienții și-au format o disciplină a economisirii. În funcție de context, economisirea ar putea merge către euro, ca urmare a temerilor legate de cursul valutar, evoluție potențată și de inflație, mai explică Teodorescu.

Unul din cei mai mari procesatori de plăți din România anticipează o majorare cu 20% a activității de bază.

Purtând o “pălărie nouă”, începând cu luna iulie a acestui an, de instituție de plată autorizată de Banca Națională a României, Netopia vrea să profite pentru ca acest moment să nu fie numai unul de adecvare la reglementări, ci și unul de transformare într-un sistem al plăților digitale al cărui ecosistem este în schimbare.

“Ne bucurăm că am reușit, într-un interval extrem de rapid, să facem și extinderea licenței cu un nou serviciu de plată”, a declarat Raluca Micu, CEO al companiei care procesează aproximativ 30% din zona plăților de comerț electronic din România.

Platforma Netopia 2.0 este în construcție și vizează apropierea de comercianți a societății care asigură posibilitatea de plăți prin card, wallet, în sistem click-to-pay și chiar și metode “buy now, pay later”, instrumente de gestionare a bugetului de care se arată interesați aproximativ 20% din clienți.

“Ne concentrăm foarte mult pe a pune la dispoziție metode diverse care să reducă fricțiunea”, spune Micu ce anunță parteneriate ale Netopia inclusive pe partea de finanțare, unde ar urma să vină inclusive cu serviciul de asigurare a unui scoring de client în baza istoricului tranzacțiilor procesate.

“Rambursarea se face și ea tot pe o metodă inovatoare: se reține procentual zilnic din suma procesată. Avem, practice, din acest punct de vedere, zicem, o metodă care ar trebui să fie extrem de ușor de inclus în activitatea de zi cu zi a comercianților, dar și cu un risc de credit neperformant foarte mic”, spune CEO-ul de la Netopia. “Acesta este un produs foarte nou și în care credem foarte mult pentru că închidem, cumva, nevoia comerciantului nostru.”

Activitatea este pe o piață dinamică. “Odată cu licența trebuie să gândim maim ult de un simplu procesator de plată și să fim, de fapt, compania care este în spatele creșterii comerciantului nostru”, mai spune Micu.

Netopia activează pe o piață unde trendul de creștere a utilizării instrumentelor digitale după 2019, potențat de pandemie, este intact. “Ne bucurăm să vedem că piața de conmerț online crește, în continuare. Noi am previzionat undeva la 20% creștere în cee ace procesăm. Pare, cel puțin la acest moment, că este un target realist și că reușim să-l atingem, cee ace ne arată că, deși suntem într-un moment economic nu neapărat favorabil, ca țară, mutarea preferințelor consumatorilor și a multor afaceri către zona de online ne ajută să atingem această creștere”, mai spune CEO-ul Micu.

Provocarea Netopia nu este numai majorarea pe segmental principal de procesare a plăților din comerțul online, ci și să reușească să scaleze și să aibă adopție pentru celelalte produse pe care le lansează. Ținta este ca un comerciant să ajungă să utilizeze 3 produse ale companiei, conchide Micu.

„Trezoreria statului are 240 de baze de date, 240 de trezorerii micuțe. M-am întrebat, de ce sunt 240 de locuri în care îți plătești taxele și impozitele ca firmă sau faci încasările și plățile de TVA?

Și răspunsul este, mi l-a spus cineva din zona de guvern: „păi la un moment dat ne-am dat seama că e benzină multă să te duci dintr-un sat, tocmai până la Focșani, am făcut și la Panciu una, ca să fie mai puțină benzină, când trimiți șoferul să ducă ordinul de plată la Trezorerie”, a afirmat Cosmin Cosma, președintele Asociației Române de Fintech (RoFintech).

Cosmin Cosma, care este și co-fondator și CEO al Finqware, start-up românesc care dezvoltă soluții de open banking ce permit firmelor să-și integreze conturile bancare și fluxurile financiare într-o singură platformă, facilitând monitorizarea în timp real a plăților și încasărilor, a afirmat că o prioritate a noului Guvern ar trebui să fie posibilitatea interconectării cu Trezoreria Statului.

„API la Trezoreria statului ar trebui să fie pe buzele noului guvern. Dacă vrem să creștem colectarea la stat, să digitalizăm zona în care jucători economici își plătesc taxele și văd dacă le-au intrat TVA-ul. Tu, ca să știi că ți-a intrat TVA-ul, este foarte greu să afli câți bani ai în contul ăla, că n-ai un internet banking, ca o bancă normală din anii '90, ai șoferul”, a spus Cosmin Cosma.

Un API (Application Programming Interface sau interfață de programare a aplicației) este un set de reguli și protocoale care permite comunicarea și schimbul de date între programele software.

Fondatorul Finqware a atenționat că România este „super în urmă” la acest capitol și că Asociația Română de Fintech (RoFintech) a lansat acum o campanie în acest sens, care se numește „API la Trezoreria Statului”.

„Cum să colectezi bani la buget dacă nu deschizi suficiente uși?”

Pe de altă parte, Cosmin Cosma a subliniat că „alături de jucători globali precum Visa, fintech-urile din România construiesc infrastructura viitorului”.

„Noi cu toții. Uitați-vă la SelfPay. SelfPay construiește de 17 ani o infrastructură de cash recycling, sau cum să-i spunem, da? Într-o țară plină de cash, o soluție ca SelfPay este mai mult decât necesară. Și îmbunătățește, practic, viața financiară a românilor. Construim infrastructuri. Ghișeul.ro a fost o infrastructură construită, tot așa, într-un parteneriat, a reușit APERO să-i convingă (pe)că e nevoie. Mai ales că statul român se plânge în continuu că nu colectează bani la buget. Cum să-i colectezi dacă tu nu deschizi suficiente uși la care să primești banii ăia?”, a precizat președintele RoFintech.

„Noi aici jucăm, în zona asta, în zona de infrastructuri. Și sperăm ca infrastructurile astea să crească așa incremental și standardul de viață financiară și chiar educația, că dacă îi dai omului în aplicația prin care să facă plata respectivă, el va învăța mai repede decât să citească niște cărți”, a spus el.

Soluție IT în premieră europeană lansată de Finqware și Visa

Startup-ul românesc Finqware, fondat de Cosmin Cosma, a lansat recent în parteneriat cu Visa o soluție în premieră pe piața europeană, a precizat și Cătălin Crețu, General Manager România, Bulgaria, Croația și Slovenia în cadrul Visa.

„Open banking plus tot ce înseamnă operațiuni valutare cu optimizarea semnificativă a costurilor este astăzi posibilă prin această soluție pe care o oferim împreună corporațiilor din România și din Europa, pentru că Finqware este prezent în câteva țări din Europa, soluție de care suntem foarte mândri”, a spus Cătălin Crețu la Profit Financial.Forum.

Parteneriatul cu Visa a fost unul strategic, a adăugat Cosmin Cosma, care a descris ce face noua soluție.

„Este o soluție pe care niciunul din parteneri nu ar fi putut o face singur. Nici Visa, nici Finkware. Ce facem concret, ca să spunem un pic? Noi avem o platformă de automatizare a managementului financiar pentru companiile mari. Avem clienți ca Medlife, Regina Maria, Autonom, Electrica, One Property, grupul MOL din Ungaria, și așa mai departe. Acești clienți, în loc să lucreze cu fiecare bancă în parte, că au multe bănci, avem clienți care au 55 de bănci în 17 țări, folosesc o singură soluție, se numește FinkTreasury”, a spus Cosmin Cosma.

Aplicația a fost lansată în piață în urmă cu 5 ani de zile, devenind un standard de piață în anumite industrii precum în real estate sau în asigurări, pentru că optimizează inclusiv reconcilierea plăților în timpul zilei, adică din oră în oră poți să-ți reconciliezi plățile.

„Pe structura asta noi avem o soluție care este direct-to-corporate, adică compania lucrează, managementul financiar se face din soluția noastră. Există două lucruri care sunt destul de ușor de optimizat cu soluțiile lui Visa, și anume partea de tranzacționare cross-border, adică de a trimite bani sau de a colecta bani mai ales din afara ariei economice europene, plățile cross-border, și în al doilea rând partea de FX, Visa, având o companie care se numește Currencycloud, și care este furnizor pentru foarte multe bănci, este practic baza pentru foarte multe bănci în automatizarea schimbului valutar”, a spus Cosmin Cosma.

Noua soluție construită în parteneriat cu Visa a fost direct implementată în soluția FinkTreasury”, a adăugat el.

„Este o premieră, cum spunea Cătălin (n.a. Cătălin Crețu, general manager la Visa), și nu putem decât să fim super mândri că premiera asta a fost gândită aici, și putem să mergem să o arătăm în toată Europa, și inclusiv, el spunea, era în San Diego, inclusiv în San Diego.

Asta este fulminant. Acum, evident, este un produs care acum îl lăsăm pe piață, este un soi de proof of concept, dacă vreți, sperăm companiile care ne aud și vor să știe cum să facă în aceiași zi plăți de aici până în Brazilia sau până în Maroc să ne contacteze și vor afla cum se fac în 15 minute genul ăsta de plăți, de asemenea cum poate să facă FX la printre cele mai competitive FX rates, se poate face în momentul ăsta într-o soluție absolut inovativă și absolut genială”, a menționat fondatorul Finqware.

„Cu Fintech-ul putem să ajutăm la scăderea deficitului”

Ca președinte al Asociației Române de Fintech (RoFintech), Cosmin Cosma a ținut să transmită un mesaj către guvernanți.

„Noi cu Fintech-ul putem să facem și să schimbăm lucrurile în momentul în care reușim să ne aducem la aceeași masă și să colaborăm. Spre deosebire de unii de la alte palate care se chinuie cu lunile să-și aleagă un premier, noi putem să facem lucrurile și să schimbăm lucrurile punându-ne la aceeași masă și colaborând. Și mai putem să facem ceva, apropos și de soluția Visa-Finkware și poate și de soluția Visa-AgriCover, putem să ajutăm și noi la scăderea deficitului și anume extinzând piața produselor pe care le lansăm aici în alte piețe, aducând, cum se spune, valută în țară”, a spus el.

Pentru acest lucru însă, este nevoie de sprijinul întregului ecosistem financiar din România.

„Și dacă vedem o susținere foarte puternică, o vedem din partea Băncii Naționale a României și ne-am dori să o vedem inclusiv de la jucătorii din zona, din piața financiară din România, pentru că miza noastră este să facem viața oamenilor o lume mai bună prin intermediul tehnologiei și prin intermediul acestor parteneriate care aduc niște produse nemaivăzute pe piață” a declarat președintele Asociației Române de Fintech (RoFintech).

Finqware vrea să se extindă în Polonia

Fondatorul Finqware a mai anunțat că firma își dorește să se extindă în Polonia.

„De când am pornit această companie în urmă cu 8 ani de zile, le-am spus colegilor mei și le spun tot timpul colegilor mei, că noi nu vrem să jucăm în divizia B a campionatului românesc, vrem să fim în Liga Campionului Europen. Și pentru chestia asta trebuie să fim prezenți, trebuie să fim în cât mai multe țări. Acum mi-am propus să stau câte o săptămână din timpul meu în Polonia, în următoarea perioadă. Pentru că Polonia este o piață pe care ne-o dorim. Produsul nostru nu are competiție acolo și în general, în jumătate de Europa, soluția noastră nu are competiție”, a precizat Cosmin Cosma.

Fondatorul Finqware susține că este „o provocare de evanghelizare a noilor tehnologii către companiile mari, să vadă că se poate și altfel decât știau ei că se poate în urmă cu 10-15 ani”.

„Și pentru chestia asta este nevoie de o muncă de evanghelizare, de mers, de arătat, de câștigat în credere. Avem clienți foarte mari, gândiți-vă, cea mai mare companie a statului Ungar, grupul MOL, își face managementul financiar pentru subsidiare din 17 țări, deci au 17 țări, vreo 55 de bănci, ei își controlează acest management financiar în timp real prin intermediul platformei FinkTreasury, o companie din România, dacă e să o luăm așa, da? Este o soluție care începe să devină critică la din ce în ce mai multe companii mari.

Pentru lucrul ăsta noi trebuie să fim acolo, trebuie să fim prezenți, căutăm oameni de vânzări și în România, și în Croația, și în Polonia, și în Bulgaria”, a mai spus Cosmin Cosma.

„Este foarte greu să penetrezi piața din America cu o companie bazată în Europa și cu operațiunile aici, fără prezență acolo. Deci prezența fizică pe continent este importantă, angajarea de colegi din SUA este un aspect important, înțelegerea culturală, partea activă în evenimente și parteneriatele. Pentru noi, principalul vehicul de penetrare a pieței din America este reprezentat de parteneriate strategice”, spune Alex Gavril, vicepreședintele FintechOS..

FintechOS, startup românesc fondat de Teodor Blidăruș și Sergiu Neguț, specializat în soluții pentru accelerarea transformării digitale a instituțiilor financiare, a înregistrat cea mai mare creștere a afacerilor din primul semestru al acestui an pe piața americană, a anunțat Alex Gavril, vicepreședintele FintechOS la Profit Financial.Forum, ediția a IX-a.

„Creșterea a venit pe toate piețele. Suntem prezenți la nivel mondial dar cu preponderență în CEE, în special în România unde avem și rădăcinile, în UK unde probabil este cea mai mare parte din business și principalul sediu și în piața din US. Între cele trei zone strategice, US a crescut foarte mult. Pe piața americană am avut o creștere foarte mare de 130% în primul semestru din acest an față de anul anterior. Bineînțeles volumele sunt altele decât în piețele consacrate, dar continuăm trendul și anul acesta cu piața din US”, a spus Alex Gavril.

Cheia succesului în SUA: Parteneriatele strategice

Acesta a subliniat că pentru o companie românească în general este important să înțeleagă ce înseamnă „visul american” al unei companii de tech care acționează în America.

„Piața din SUA nu este o piață închisă față de companii românești sau din orice altă parte, ba dimpotrivă este o piață foarte deschisă și cultural și business. Diferența principală este că așteptarea nu este legată de originea companiei, ci de prezența companiei să fie acolo. Este foarte greu să penetrezi piața din America cu o companie bazată în Europa și cu operațiunile aici fără prezența acolo. Deci prezența fizică pe continent este importantă, angajarea de colegi din SUA este un aspect important, înțelegerea culturală, partea activă în evenimente și aici cuvântul cheie este parteneriate. Pentru noi, principalul vehicul de penetrare a pieței din America este reprezentat de parteneriate strategice”, a afirmat vicepreședintele FintechOS.

Ce va face FintechOS după ce a atras 28 milioane dolari

Vicepreședintele FintechOS, care a anunțat recent atragerea unei finanțări de 28 de milioane dolari, structurată în equity și debt, spune că vor urma câteva anunțuri foarte interesante în zilele următoare.

„În primul rând, extindem echipa strategică și echipa strategică în Statele Unite, în primul rând. Avem un nou președinte acolo, „president of the US”, cum îi spunem noi, dar pe lângă acest nou președinte, care categoric are un rol de extindere comercială, în primul și în primul rând în US, o să vedeți și o serie de noi membri în bord, executivi, care vin cu un aport strategic și un aport de parteneriate foarte puternice. Vin din companii foarte mari, nu pot da numele încă, care conduc tehnologia financiară acolo, în piață. Deci, încă o dată, puterea parteneriatelor și faptul că am reușit să le formalizăm și să le înaintăm”, a afirmat Alex Gavril.

Inteligența Artificială (IA) agentică este viitorul

Potrivit acestuia, viitorul în domeniul Inteligenței Artificiale este unul „agentic”. Termenul se referă la agenții IA care pot opera și executa sarcini complexe cu intervenție umană limitată.

„Chiar acum suntem o platformă agentică pentru operațiuni în zona de produs. Noi ajutăm foarte mult echipele care construiesc produs și care inovează în cadrul companiilor financiare. Și aici sunt foarte multe provocări”, a adăugat acesta.

Alex Gavril spune că „în special, la nivelul consumatorului final, se observă cum AI-ul impactează încrederea”.

„O plată ideală ca experiență este una invizibilă, de cele mai multe ori. În realitate, în spatele acelor experiențe invizibile, stau foarte multe decizii, foarte multe procese, foarte multe date, pe care agenticul le schimbă momentan. Dar încrederea asta se propagă, cel puțin mie așa mi se pare. Nu e doar la client, este și în companiile care construiesc soluțiile. Pe de-o parte, avem 40% clienți care sunt deschiși să primească AI, iar pe o altă statistică vedem 78% de proiecte pilot, de AI care nu ajung în producție. Și asta este, mi se pare, o discrepanță reală în piață, pe care o vedem în instituții financiare”, susține acesta.

Soluția cu care vine FintechOS este de a rezolva problema de bază

„Problema este una căreia noi îi zicem fragmentare. Faptul că am evaluat foarte mult ca instituții financiare. Și cu transformarea digitală s-au întâmplat multe. Am construit soluții custom, furnizori, am adunat date. Și totul s-a întâmplat pe repede înainte. Ceea ce a fost bine, dar a lăsat foarte multe goluri. Și aceste sisteme trebuie unificate, pentru ca un AI, un model AI, să poată să-și facă treaba eficient. Și, în realitate, AI-ul generic, peste sisteme fragmentate, generează multe potențiale probleme. Ce facem noi, este că încercăm să unificăm”, a precizat vicepreședintele FintechOS.

În privința schimbărilor pe care le aduce Inteligența Artificială, vicepreședintele FintechOS a spus că nu vede neapărat schimbări de oameni, ci schimbări de rol și de funcție.

„Vedem designeri care acum pot să construiască aplicații funcționale. Vedem developerii care pot să facă design. Și este foarte important să înțelegem cum ne adaptăm în această lume nouă, cum creăm procese ca să le permitem și lor să opereze în continuare”, a mai spus Alex Gavril, vicepreședintele FintechOS.