Rusia a creat în 2022 conturile speciale de tip "C", folosite pentru blocarea activelor aparținând investitorilor și companiilor din state considerate "neprietenoase", după impunerea sancțiunilor occidentale în urma războiului din Ucraina.
Începând cu 1 iunie 2026, și depozitele bancare ale cetățenilor din aceste state au fost transferate în conturile de tip "C", ceea ce a făcut imposibilă retragerea fondurilor, scrie News.ro.
Noul decret elimină însă această restricție pentru persoanele fizice străine și pentru sucursalele, reprezentanțele permanente și alte entități ale companiilor străine înregistrate în Federația Rusă.
Potrivit documentului, aceste categorii de deponenți vor putea administra liber fondurile și vor putea retrage echivalentul în ruble al sumelor transferate în conturile de tip "C" în perioada 1 iunie – 4 august 2026.
Oligarhii ruși fug de Putin. Își mută averile
Anterior a fost anunțat că oligarhii ruși își mută în număr mare averile de miliarde de dolari, pentru a scăpa de controlul lui Putin pe timp de război.
Unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia, inclusiv unii aliați de încredere ai președintelui Vladimir Putin, au mutat deja, în ultimul an, miliarde de dolari în străinătate.
Confiscările de active proeminente au intensificat temerile în rândul membrilor elitei ruse că statul le-ar putea confisca averile sau că și-ar putea pierde bogățiile, susțin șase ruși înstăriți și alte persoane familiare cu modul de gândire ale unor miliardari ai țării.
Câțiva miliardari și-au mutat recent active din Rusia, pe fondul sporirii îngrijorărilor privind sectorul bancar, potrivit declarațiilor unor persoane și documentelor, inclusiv documente corporative și achiziții imobiliare analizate de Bloomberg.
Există o mutare a portofoliilor deținute de unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia în ultimul an, iar tendința s-a accelerat în ultimele luni, către criptomonede, aur, proprietăți externe și fonduri private de investiții, în special în țările din zona Golfului Persic, au declarat sursele, care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitărilor de a face comentarii.
Miliardarii ruși au fost de decenii bine primiți în Occident, sporindu-și reputația în urma tranzacțiilor de afaceri majore, a achizițiilor de proprietăți costisitoare și a petrecerilor. După ce Putin a ordonat, în februarie 2022, invadarea Ucrainei, deteriorând semnificativ relațiile cu SUA și Europa, sancțiunile internaționale au forțat mulți oligarhi ruși să-și mute activele înapoi în Rusia și să-și reînregistreze acolo companiile. Mulți s-au confruntat cu înghețarea activelor lor externe.
În țară, însă, ei se confruntă cu riscuri diferite. Din 2024, autoritățile au intensificat confiscările de active proeminente, vizând câțiva oligarhi, inclusiv unii care au încercat să-și mențină legăturile cu lumea din afară, chiar și numai prin dubla cetățenie, sau care anterior au deținut poziții oficiale. Încetinirea economiei ruse începând din 2025 le-a redus și mai mult profiturile și le-a limitat oportunităților de a-și păstra și spori averea în țară.
Deși este dificil de calculat nivelul ieșirilor neoficiale de capital, o estimare conservatoare a banilor care ies din Rusia dincolo de cifrele oficiale până acum în acest an indică zeci de miliarde de dolari, o creștere față de anul trecut, spun sursele. Temerile legate de confiscări și turbulențele economice au determinat majorarea ieșirilor de capital față de anul trecut, adaugă ele.
Pentru a fi siguri, mulți ruși bogați au continuat să caute oportunități de investiții în afara țării, în pofida dificultăților create de război și sancțiuni. Și Banca Centrală a Rusiei a indicat că în primul an de război au ieșit din țară aproximativ 250 de miliarde de dolari.
Putin caută metode de a majora veniturile, pe fondul cheltuielilor masive de război. El vrea să protejeze cheltuielile din domeniul apărării reducându-le pe cele din alte sectoare. În timp ce mare parte din țară se confruntă cu dificultăți, miliardarii și-au majorat averile anul trecut, ceea ce duce la sporirea presiunilor asupra lor pentru a împărți povara.
Un om de afaceri a admis că își mută banii în țări ca Cipru și Emiratele Arabe Unite (EAU) pe fondul temerilor privind presiunile statului asupra oligarhilor. Alți doi spun că investesc în EAU, Turcia sau Arabia Saudită, iar al patrulea susține că investește în Africa.
Procurorii au reușit anul trecut să readucă statului active pe care le-au evaluat la peste 4.000 de miliarde de ruble (51,5 miliarde de dolari). Printre oligarhii care și-au pierdut activele în favoarea statului se află Vadim Moshkovich, fondatorul Ros Agro Plc, unul din cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, Konstantin Strukov, care controla una din cele mai mari mine de aur, și Dmitry Kamenshchik, care a pierdut aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia.
Sursele susțin că printre piețele imobiliare care au beneficiat de pe urma oligarhilor ruși se află cele din Dubai, Turcia și Monaco.
Temerile privind viabilitatea băncilor rusești au sporit de vara trecută, oficiali din sectorul bancar exprimându-și temerile privind nivelul datoriilor din bilanțuri.
O notă a procurorului general Pam Bondi din prima sa zi de mandat arăta că așa-numitul Grup Operativ KleptoCapture își va înceta activitatea, ca parte a unei schimbări de focalizare și finanțare cu scopul de a combate cartelurile de droguri și bandele internaționale.
„Această politică necesită o schimbare fundamentală de mentalitate și abordare”, a scris Bondi în directivă, menționând că resursele dedicate până acum sancțiunilor și confiscării de bunuri de la oligarhii ruși vor fi redirecționate către combaterea cartelurilor.
Grupul fusese înființat de vechea administrație
Efortul lansat în timpul administrației democrate a avut scopul de a pune presiune pe finanțele asociaților bogați ai președintelui rus Vladimir Putin și de a-i pedepsi pe cei care facilitează încălcarea sancțiunilor. A fost parte a unui demers mai amplu pentru a scoate Rusia de pe piețele globale și pentru a impune măsuri punitive ample împotriva Moscovei în contextul războiului.
Grupul operativ a generat rechizitorii împotriva unor magnați ca Oleg Deripaska, din sectorul aluminiului, și Konstantin Malofeyev, din zona de media, pentru presupusa încălcare a sancțiunilor, dar a dus și la confiscarea iahturilor pe care le aveau oligarhii Suleiman Kerimov și Viktor Vekselberg.
Organismul a asigurat, totodată, o pledoarie de vinovăție din partea unui avocat american care făcuse plăți de 3,8 milioane de dolari pentru întreținerea proprietăților deținute de Vekselberg.
