Liderii țărilor baltice urmează să-i ceară președintelui american Donald Trump să le trimită mai mulți militari și să consolideze apărarea antiaeriană a flancului de est al NATO în cadrul unei întâlniri prevăzute marți, potrivit unor reprezentanți ai acestor țări, relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Președinta lituaniană Dalia Grybauskaite, omologii săi eston Kersti Kaljulaid leton Raimonds Vejonis sunt primiți la Casa Albă în contextul în care Washingtonul pare să-și înăsprească poziția față de Moscova, scrie News.ro.
Un limbaj mai ferm adoptat recent de Trump față de Kremlin a mai potolit îngrijorări în regiunea țărilor baltice provocate de primele declarații conciliante ale președintelui american față de Rusia, după ce s-a instalat la putere.
Un oficia lituanian de rang înalt, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a anunțat că țările baltice cer Statelor Unite să le trimită mai frecvent baterii de rachete antirachetă de tip Patriot în cadrul unor exerciții militare. Ei vor, de asemenea, să facă parte din scutul antirachetă al NATO în Europa.
”Sper ca Statele Unite și ceilalți aliați să înțeleagă că spațiul aerian al țărilor baltice trebuie să fie mai bine protejat și apărat”, a declarat Grybauskaite pentru postul public de radio LRT, cu o zi înaintea vizitei.
”Este important ca (trupele americane) să se afle în rotație permanentă în toate țările baltice”, a adăugat ea.
NATO a desfășurat anul trecut patru batalioane multinaționale în Polonia și în cele trei țări baltice, ca pe un declanșator de alertă contra unui eventual aventurism rus, iar armata americană a trimis sisteme de tip Patriot în Lituania în cadrul unor exerciții.
Vicepreședintele american Mike Pence a evocat în iulie, în cadrul unei vizite în Estonia, posibilitatea de a desfășura sisteme de tip Patriot în această țară.
Țările baltice au fost zguduite de retorica din campania electorală a lui Trump, de punerea sa în discuție a unității NATO și de absența inițială a unor critici la adresa președintelui rus Vladimir Putin.
În 2018 a apărut pe un zid, la Vilnius, o imagine cu Trump sărutându-l pe buze pe Putin, iar un sondaj publicat anul trecut releva că doi lituanieni din trei nu aveau încredere în președintele american.
”ARĂTAREA MUȘCILOR”
Însă atitudinea publocului s-a schimbat când Trump a decis să furnizeze rachete antitanc Ucrainei cu scopul de a o ajuta să lupte împotriva separatiștilor proruși susținuți de Moscova și să crească finanțarea forțelor americane în Europa.
”La început, incertitudinea cu privire la angajamentul său față de NATO era răspândită, însă ea a slăbit în ultimele luni”, a declarat pentru AFP un analist de la Universitatea din Vilnius, Kestutis Girnius.
Expulzarea de către Washington a 60 de diplomați ruși, în semn de solidaritate cu Londra, după otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal, un fost spion rus, și a fiicei sale, Iulia, atribută Rusiei de către Guvernul britabic, este un semn al unei atitudini mai ofensive, notează Simas Celutka de la Institutul de Analiză Politică de la Vilnius.
”Consilierii săi l-au putut convinge pe Trump că arătarea mușchilor este singura formă de comunicare pe care Putin o ia în serios”, a adăugat el.
Trump, care a atacat adesea ”pasagerii fără bilet” ai NATO, urmează să felicite cele trei țări baltice pentru că respectă regula NATO cu privire la cheltuirea a 2% din PIB cu Apărarea lor.
”Președintele vrea să arate că aceste țări stabilesc un nivel la care noi vrem să ne vedem aliații ajungând în privința (cheltuielilor) Apărării”, a declarat ambasadorul american în Lituania Anne Hall.
Summitul americano-baltic include de asemenea un forum economic în care Lituania vrea să semneze contracte în vederea creșterii importurilor de gaze naturale lichefiate americane, cu scopul de a-și reduce dependența de grupul rus Gazprom.
Riscul unui război comercial între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ar putea, de asemenea, să fie discutat la Washington, în contextul în care cele trei țări baltice sunt îngrijorate de o posibilă gâlceavă transatlantică.
Aceste trei țări - a căror populație pusă la un loc se ridică la șase milioane de persoane - au fost ocupate și anexate de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ele și-au recăpătat independența în 1991 și au aderat la UE și NATO în 2004.
