„Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, atunci, știți, vor trebui să continue să lupte”, a replicat președintele american în fața respingerii de către Kiev a propunerilor sale, considerate de mulți în Ucraina ca o capitulare.
Noua schimbare de poziție a lui Donald Trump cu privire la cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, acest document în 28 de puncte care prevede concesii teritoriale din partea Kievului și renunțarea la NATO, a provocat o frenezie a schimburilor diplomatice.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că liderii europeni, prezenți la Johannesburg pentru summitul G20, se vor reuni sâmbătă pentru a discuta acest subiect.
Printre numeroasele apeluri și videoconferințe organizate în regim de urgență vineri, șeful diplomației ucrainene, Andriï Sibiga, a declarat că a discutat cu mai mulți omologi europeni, printre care cei din Franța și Regatul Unit, despre „următorii pași” de urmat.
Repetând mesajul transmis insistent de europeni în ultimele două zile, britanica Yvette Cooper a insistat asupra faptului că este de datoria Ucrainei să „își determine viitorul” și a făcut apel la „un armistițiu complet”, urmat de negocieri.
În timp ce europenii, din nou ținuți la distanță, se străduiesc să-și strângă rândurile, președintele rus Vladimir Putin a considerat că planul american ar putea „servi drept bază pentru o soluționare pașnică definitivă” a conflictului declanșat în februarie 2022.
În cazul unui refuz din partea Ucrainei, „evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a amenințat el, referindu-se la un oraș din estul Ucrainei, a cărui capturare a fost revendicată joi de armata sa.
Mass-media, printre care și AFP, au publicat aceste propuneri americane, care preiau mai multe cereri formulate de Kremlin de multă vreme, punând ucrainenii în fața unei situații prezentate în termeni foarte gravi de președintele Zelensky într-un discurs vineri.
„Ucraina s-ar putea confrunta cu o alegere foarte dificilă: pierderea demnității sau riscul de a pierde un partener cheie”, Statele Unite, a declarat el, considerând că țara sa traversează „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”.
Propunerile americane prezic „o viață fără libertate, fără demnitate, fără justiție”, a adăugat Zelenski. „Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune alternative”, a mai spus el, adăugând: „Nu voi trăda niciodată (...) jurământul meu de loialitate față de Ucraina”.
De asemenea, Zelenski a discutat cu vicepreședintele american JD Vance, asigurându-l că „va continua să respecte” dorința lui Donald Trump de a pune capăt războiului.
Cancelarul german Friedrich Merz a discutat cu miliardarul republican, asigurându-l că „au căzut de acord asupra următoarelor etape”.
Conform textului american, cele două regiuni ale bazinului minier și industrial Donbass, Donețk și Lugansk (est), precum și Crimeea anexată în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca rusești, inclusiv de către Statele Unite”, iar Moscova ar primi alte teritorii ucrainene care se află încă astăzi sub controlul Kievului.
Rusia ar vedea, de asemenea, sfârșitul izolării sale față de lumea occidentală odată cu reintegrarea sa în G8 și ridicarea progresivă a sancțiunilor, precum și dorința sa de a îndepărta pentru totdeauna Kievul de Alianța Atlantică, consacrată în Constituția ucraineană.
Kievul ar trebui să-și limiteze armata la 600.000 de militari și să se mulțumească cu protecția avioanelor de luptă europene staționate în Polonia, în timp ce NATO s-ar angaja să nu staționeze trupe în Ucraina.
Potrivit unui oficial american, planul include totuși garanții de securitate din partea Washingtonului și a aliaților săi europeni echivalente cu cele ale NATO în cazul unui viitor atac.
Aceste asigurări nu au fost suficiente pentru a convinge mulți ucraineni, care intră într-o nouă iarnă de război, supuși bombardamentelor zilnice ale armatei ruse, printre care un atac miercuri asupra unui bloc de locuințe din Ternopil (vest), care a făcut 32 de morți, dintre care șase copii, potrivit unui nou bilanț.
„Este clar că toate acestea nu sunt deloc bune pentru Ucraina. Trebuie pur și simplu să luptăm, să ne luptăm. Nu există altă soluție”, a estimat Volodimir Oleksandrovici, un pensionar de 75 de ani.
