Președintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat de revista The Economist că ideea că Rusia a câștigat războiul este doar o "percepție" și că în realitate Moscova încă suferă pierderi grele pe câmpul de luptă. În căutare de resurse și de sprijin occidental, el a arătat că centrul de greutate al războiului trebuie să se mute acum în Crimeea și Marea Neagră.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Zelenski a mai spus că nu există semne reale că Rusia ar fi interesată de pace și că orice indiciu că Rusia dorește să poarte negocieri înseamnă că Rusia a rămas fără arme și soldați, scrie News.ro.
Președintele ucrainean crede, de asemenea, că lovirea forțelor rusești din Crimeea este esențială pentru reducerea atacurilor asupra Ucrainei, la fel ca și apărarea orașelor din estul țării.
În toamnă, un interviu publicat tot în The Economist cu Valeri Zalujni, șeful Statului Major ucraiean, în care acesta estima că războiul a ajuns într-un impas, după aproape doi ani și o contraofensivă ucraineană fără succese remarcabile, a stârnit nemulțumirea lui Zelenski, care și-a arătat public dezacordul cu comandantul armatei ucrainene. De atunci, potrivit presei ucrainene, animozitatea dintre ei a devenit tot mai evidentă, însă în sondajele de opinie popularitatea lui Zalujni o depășește pe cea a lui Zelenski.
ZELENSKI ESTE FURIOS
„Volodimir Zelenski este furios. Nu din cauza succeselor dușmanilor săi (nu vede niciunul) și nici măcar din cauza lipsei de progres a propriei sale armate pe câmpul de luptă. În schimb, președintele Ucrainei este exasperat de șovăielile unora dintre aliații săi, precum și de detașarea unora dintre compatrioții săi. Călit de presiunile războiului, de un an de titluri negative și de eșecul contraofensivei care promitea atât de mult la începutul anului 2023, el și-a pierdut lejeritatea și umorul care au caracterizat întâlnirile noastre anterioare cu el”, arată The Economist în preambulul articolului.
Interviul a fost făcut prin Zoom, iar reporterul The Economist a remarcat că președintele ucrainean gesticula pentru a fi convingător „ca și cum ar încerca să străpungă ecranul computerului”.
„Lumea nu-l mai ascultă (pe Zelenski - n.r.) la fel de atent, iar maestrul-comunicator nu mai controlează narațiunea așa cum o făcea acum doi ani. În Ucraina se instalează oboseala. În Occident, titlurile de ziare se întreabă dacă Vladimir Putin, președintele Rusiei, a început să câștige. Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de târguială politică în America și Europa”, explică The Economist contextul în care a făcut acest interviu.
Occidentul a pierdut simțul urgenței și mulți ucraineni au pierdut sentimentul de amenințare existențială, spune Zelenski, care încearcă acum să le reaprindă pe amândouă. „Poate că nu am reușit (în 2023) așa cum își dorea lumea. Poate că nu totul este atât de rapid cum și-a imaginat cineva”, recunoaște el. Dar ideea că Putin câștigă nu este altceva decât o „percepție”. Realitatea, spune el, este că forțele rusești sunt în continuare măcelărite în locuri precum Avdiivka, pe care Zelenski tocmai l-a vizitat săptămâna trecută.
PIERDERI DE JUMĂTATE DE MILION DE OAMENI ÎN RÂNDURILE RUȘILOR PÂNĂ ÎN 2025
Sursele serviciilor britanice de informații din domeniul apărării estimează că, pe baza tendințelor actuale, Rusia va suferi peste 500.000 de pierderi, morți și răniți, până în 2025.
Zelenski subliniază că armata lui Putin nu a reușit să cucerească niciun oraș mare în 2023, în timp ce Ucraina a reușit să spargă blocada Rusiei la Marea Neagră și acum transportă milioane de tone de cereale folosind o nouă rută care merge pe lângă coasta sudică a Ucrainei (și intră apoi, spre vest, în apele teritoriale ale României - n.r.). „Rezultat uriaș!”, exclamă președintele.
Cu toate acestea, în calitate de fost actor care a reușit să schimbe modul în care lumea vede Ucraina, Zelenski știe că percepțiile pot deveni realitate și în moduri mai puțin utile. Într-un război devenit unul în care este vorba despre mobilizarea resurselor, dacă susținătorii Ucrainei devin convinși că victoria a devenit imposibilă, asta riscă să priveze Ucraina tocmai de banii și de armele de care are nevoie pentru a câștiga. Fatalismul poate deveni o profeție care se autoîmplinește, notează The Economist.
Acesta este motivul pentru care anul care a început este atât de important. Pe măsură ce efortul de război al Rusiei intră într-o viteză mai mare, iar resursele Ucrainei se epuizează, atenția Americii și a multor țări europene se îndreaptă către politica internă într-un an electoral. Sarcina ui Zelenski este mai grea ca niciodată, iar miza nu a mai fost atât de mare de la primele zile de luptă.
„PUTIN VĂ VA MÂNCA LA CINĂ CU TOT CU UE, NATO, LIBERTATE ȘI DEMOCRAȚIE”
Argumentul său central este că, prin susținerea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susțineți singuri. Vă salvați copiii voștri, nu pe ai noștri”, arată, sumbru, Zelenski. Dacă Rusiei i se permite să ia copiii ucraineni, „vor lua și alți copii”. Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile în lume”. Dacă Ucraina pierde, Putin își va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, își simte puterea. Și vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate și democrație”, avertizează președintele Ucrainei.
Cu umerii aduși, Zelenski își impune punctele de vedere lovindu-și degetele de biroul său din sala de ședințe: "Poate că lipsește ceva. Sau poate că lipsește cineva. Cineva care să poată vorbi despre Ucraina ca o apărare a noastră, a tuturor". Țările europene ar trebui să facă presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede liderul de la Kiev. "Serviciile de informații din mai multe țări europene au început să (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar și acele țări care nu au făcut parte din URSS", arată Zelenski.
În ceea ce privește sugestiile privind negocierile, Zelenski spune că nu detectează „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimentează în schimb este un baraj de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene din est, sud, nord și vest. „Văd doar pașii unei țări teroriste”, punctează Zelenski.
Iar dacă Rusia transmite semnale despre dorința de a îngheța conflictul, așa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni corecți, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniții sau trupe pregătite. Ei au nevoie de această pauză ca să-și refacă toate forțele. Și apoi, cu toată puterea lor, să întoarcă pagina acestui război”, arată Zelenski.
CRIMEEA ȘI MAREA NEAGRĂ VOR DEVENI CENTRUL DE GREUTATE AL RĂZBOIULUI
The Economist a observat că președintele ucrainean nu a dat prea multe detalii despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând că scurgerile de informații înainte de contraofensiva din vara anului trecut au ajutat Rusia să-și pregătească apărarea.
Dar dacă are un mesaj, acesta este că Crimeea și bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, și degradarea capacităților militare rusești de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru că reprezintă modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, explică el.
O operațiune reușită ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continuă Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arăta că „mii de ofițeri ruși au murit doar din cauza ambiției lui Putin”.
Ucraina obține deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanță strategică, distrugând un „număr bun” de nave din flota rusă din Marea Neagră. Oficialii britanici spun că o cincime din această flotă a fost distrusă numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deținut în ultimii 240 de ani ar fi o rușine imensă pentru Putin.
PODUL KERCI, UN OBIECTIV MILITAR
Dar Zelenski spune că viteza oricărui succes va depinde de asistența militară pe care o va primi de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o rachetă de croazieră invizibilă cu rază lungă de acțiune, fabricată în Germania, care are capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei ținte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei să distrugă podul Kerci, în valoare de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie să știe că pentru noi acesta este un obiectiv militar”, subliniază Zelenski.
El sugerează însă că germanii nu sunt singura putere occidentală care îi stă în cale.
Zelenski este în continuare mai puțin deschis în ceea ce privește obiectivele sale în est și în sud. Ambiția strategică declarată de a readuce Ucraina la granițele sale inițiale nu s-a schimbat și nu se va schimba, dar el nu mai stabilește termene și nu promite cât de mult teritoriu poate „dezocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediată în războiul terestru va fi „să apere estul, să salveze aceste orașe foarte importante ale Ucrainei, din est și sud, Harkov, Dnipro, Zaporojie, Herson, Mikolaiv” și să protejeze infrastructura critică a țării sale.
ZALUJNI I-A SCHIMBAT MESAJUL LUI ZELENSKI
Așteptările prea mari pe care Zelenski le-a creat înaintea contraofensivei din 2023 au fost în parte ceea ce a dus la un sentiment de dezamăgire. În interviul acordat de Valeri Zalujni, comandantul forțelor ucrainene, publicației The Economist în noiembrie 2023, acesta a recunoscut impasul de pe câmpul de luptă. Deși a stârnit inițial o reacție furioasă din partea lui Zelenski, i-a oferit, de asemenea, ocazia de a-și schimba mesajul.
Pentru a susține acest război mocnit, nu doar Occidentul trebuie să se mobilizeze, ci, în primul rând, Ucraina însăși. „Trebuie să luăm în considerare propria noastră forță”, spune ZelenskI. În timp ce el este încă sigur că America va oferi, în cele din urmă, ajutor militar, Ucraina, spune el, își consolidează, de asemenea, propria producție, în cazul în care proviziile occidentale vor fi insuficiente. A fost mesajul pe care l-a reluat și în discursul de Anul Nou, sfidător și sobru, care a fost net mai puțin optimist decât cuvintele sale din 31 decembrie 2022. Ca parte a acestui plan B, el cere guvernului american să acorde Ucrainei licențe pentru a produce arme, de la sisteme de artilerie și rachete până la apărare antiaeriană.
„Mobilizarea societății ucrainene și a lumii” de la începutul războiului nu mai este prezentă astăzi, recunoaște Zelenski. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, spune el. Sondajele sugerează că reducerea vârstei de mobilizare de la 27 de ani, cât este în prezent, și reducerea motivelor de exceptare de la serviciul militar nu sunt populare. Dar liderul Ucrainei insistă că nu există alternativă. „Mobilizarea nu este doar o chestiune de soldați care merg pe front. Este vorba despre noi toți. Este vorba de mobilizarea tuturor eforturilor. Aceasta este singura modalitate de a ne proteja statul și de a ne dezrobi pământul. Să fim sinceri, am trecut la politica internă”, spune Zelenski. Aceasta este o alegere pe care ucrainenii vor trebui să o facă. „Dacă vom continua să ne concentrăm pe politica internă, trebuie să convocăm alegeri. Să schimbăm legea, Constituția. Dar uitați de acțiunile de contraofensivă și de dezocupare”, arată el.
După aproape doi ani de război la scară largă, Zelenksi și-a pierdut vibrația tinerească. Dar el rămâne vehement că Ucraina nu poate da înapoi de la planul său de a învinge Rusia. „Cea mai importantă profesie pe care o poate face un ucrainean în acest moment este să fie în Ucraina, iar pentru partenerii noștri occidentali, este să fie alături de Ucraina. Dacă nu aveți puterea, atunci fie plecați, fie vă dați la o parte. Noi nu ne vom retrage”, promite liderul ucrainean.
Întrebarea este dacă maestrul-comunicator din 2022 poate convinge restul lumii să-i împărtășească această convingere, notează The Economist în încheiere.
