Acestea au tras în sus acțiunile companiilor miniere și fondurile listate care urmăresc metalele prețioase, transmite CNBC.
Aurul spot a crescut cu 5,6%, la 4.930,97 dolari uncia, iar contractele futures cu 6,4%, până în jurul valorii de 4.949 dolari.
Prețul spot al argintului a urcat cu peste 6%, la 84,29 dolari uncia, iar contractele futures au câștigat aproape 10%, scrie News.ro
Evoluțiile marchează o revenire după declinul de luni, care a urmat unei prăbușiri de aproape 10% a aurului vineri și unui colaps de 30% al argintului, cea mai gravă zi pentru metalul alb din 1980 încoace.
Acțiunile miniere au reacționat puternic. La Londra, Rio Tinto a crescut cu 2,2%, Anglo American cu peste 3%, iar Antofagasta cu 2,5%. Fresnillo, cel mai mare producător de argint din lume, a avansat cu 3,1%.
În SUA, ETF-urile legate de argint au înregistrat creșteri spectaculoase: ProShares Ultra Silver era în urcare cu 15%, abrdn Physical Silver Shares cu 8,3%, iar iShares Silver Trust (SLV) câștigase tot 8,3%. Și acțiunile companiilor americane de minerit au urcat, Endeavour Silver +7,5%, Coeur Mining +7,7%, Hecla Mining și First Majestic Silver aproximativ +8%.
Va continua raliul metalelor prețioase?
Revenirea vine în timp ce investitorii reevaluează dacă prăbușirea de săptămâna trecută a fost un punct de cotitură structural sau o reacție exagerată la factori pe termen scurt.
Strategii de la Deutsche Bank spun că istoria sugerează un șoc temporar, chiar dacă amploarea vânzărilor ridică semne de întrebare privind poziționarea pe piață. Banca notează că activitatea speculativă ridicată nu explică pe deplin magnitudinea mișcărilor recente: ”Ajustarea prețurilor a depășit semnificația catalizatorilor.”
Vânzările au fost declanșate de întărirea dolarului, schimbări ale așteptărilor privind conducerea Rezervei Federale după nominalizarea lui Kevin Warsh de către președintele Donald Trump, precum și de reducerea pozițiilor înainte de weekend.
Atât Deutsche Bank, cât și Barclays păstrează o viziune constructivă asupra aurului, citând incertitudinea geopolitică, politicile monetare și tendințele de diversificare a rezervelor ca suport pentru metalul galben.
Argintul rămâne însă mult mai volatil, reflectând atât statutul său dual, metal prețios și industrial, cât și participarea masivă a investitorilor de retail. Zavier Wong, analist la eToro, spune că sentimentul investitorilor joacă un rol dominant pe termen scurt, dar nu explică totul: cererea industrială pentru argint este reală și în creștere.
O analiză publicată în ianuarie arată că cererea globală de argint ar putea urca la 48.000–54.000 de tone anual până în 2030, în timp ce oferta ar ajunge abia la 34.000 de tone, acoperind doar 62–70% din necesar.
Sectorul solar singur ar consuma 10.000–14.000 de tone pe an, adică până la 41% din oferta globală de argint.
”Acea cerere nu a dispărut. Vedem doar o accelerare excesivă, ceva obișnuit în perioadele de forță ale argintului”, concluzionează Wong.
