Procesatorii din Polonia se pregătesc acum să importe cantități importante de semințe oleaginoase, producția internă nereușind să acopere necesarul fabricilor de ulei.
România este indicată drept una dintre principalele surse de aprovizionare pentru piața poloneză, potrivit unei analize Tygodnik Poradnik Rolniczy.
Specialiștii polonezi estimează că România ar putea dispune de un excedent exportabil de aproximativ 1,5 milioane de tone de rapiță în sezonul 2026/2027, arată Agro TV.
Situația apare în contextul în care recolta de rapiță a Poloniei ar urma să scadă semnificativ. Arkadiusz Gasidło, reprezentant al companiei Bielmar, estimează o producție de aproximativ 3,2 milioane de tone, față de 3,6 milioane de tone în sezonul precedent.
Scăderea este pusă atât pe seama reducerii suprafeței cultivate, cât și a unor producții medii mai slabe.
Suprafața cultivată cu rapiță în Polonia este evaluată în acest an la aproximativ 1–1,05 milioane de hectare, în scădere de la circa 1,1 milioane de hectare.
În același timp, producția medie ar putea coborî spre 3 tone/hectar, după ce anul trecut s-a situat la aproximativ 3,27 tone/hectar.
Problema procesatorilor polonezi este că necesarul industriei depășește cu mult volumul anticipat al recoltei. Capacitatea de procesare a fabricilor de ulei din Polonia a ajuns deja la aproximativ 4 milioane de tone pe an și ar putea depăși în perioada următoare pragul de 4,5 milioane de tone. În aceste condiții, importurile devin aproape inevitabile.
România este considerată unul dintre cele mai avantajoase puncte de aprovizionare, datorită proximității și perspectivelor bune privind producția. Arkadiusz Gasidło susține că piața poloneză va putea utiliza o parte din surplusul românesc, mai ales în condițiile în care interdicția privind importurile de rapiță din Ucraina ar urma să rămână în vigoare.
În aceste condiții, recolta românească de rapiță ar putea deveni una dintre cele mai disputate din regiune. Fermierii vor avea însă nevoie de o strategie atentă de valorificare, deoarece interesul ridicat al procesatorilor trebuie pus în balanță cu evoluția burselor, costurile logistice și ofertele disponibile imediat după recoltare.
Suprafața cultivată în România a crescut
România și-a majorat în 2025 numărul de hectare cultivate cu 0,5%, majoritatea acestora, peste 99%, fiind în proprietate privată. Au fost cultivate mai multe plante uleioase și cartofi și mai puține legume.
Suprafața cultivată în România a crescut anul trecut, pe total țară, cu 0,5% sau 40.000 de hectare, raportat la 2024, ajungând la 8,214 milioane de hectare, sectorul majoritar privat având o pondere de 99,1%, respectiv 8,139 milioane de hectare, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Județele care dețin cele mai importante ponderi în suprafața totală cultivată sunt: Teleorman (6,0%), Dolj (5,9%), Timiș (5,2%), Constanța (5,1%), Călărași (5,0%).
Față de anul precedent, suprafețele cultivate au fost mai mari la plante uleioase, cartofi - total, vii pe rod, cereale pentru boabe, livezi pe rod, tutun și mai mici la legume - total, furaje verzi din teren arabil, leguminoase pentru boabe și sfeclă de zahăr.
Conform INS, în 2025, suprafața recoltată a fost în scădere cu 79.100 ha față de suprafața cultivată. Față de anul anterior, suprafețele recoltate au crescut la plante uleioase, cereale pentru boabe, cartofi - total, vii pe rod, livezi pe rod, tutun și au scăzut la legume - total, sfeclă de zahăr, furaje verzi din teren arabil și leguminoase pentru boabe.
La nivelul Uniunii Europene, cele mai importante culturi din teren arabil sunt cerealele, cele mai mari ponderi având: grâul (47,9% din suprafața totală cultivată cu cereale), orzul (20,1%) și porumbul (17,1%).
Alte culturi cu pondere mare la nivelul Uniunii Europene sunt plantele uleioase și cartofii. Legumele și fructele au dobândit o importanță din ce în ce mai mare, în special pentru consumul populației, atât în stare proaspătă cât și conservată.
În 2025, comparativ cu anul 2024, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat creșteri ale suprafețelor cultivate la cartofi (+7,4%), rapiță (+5,9%) și grâu (+5,3%).
