GRAFICE Investițiile străine directe revin față de iunie, dar rămân mult sub 2025. Ajustarea deficitului extern întârzie

Intrările de fonduri UE în contul de capital au urcat semnificativ față de 2025.

"Din perspectivă macroeconomică, una dintre principalele probleme ale României rămâne reprezentată de deficitele bugetar și de cont curent", arată Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, economiști la BCR.

Politicile fiscale laxe, colectarea slabă a taxelor și consumul ridicat au dus la creșterea împrumuturilor publice și a cererii de import, notează analiștii BCR.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Multe firme riscă blocarea activității. Doar 1 din 3 au încheiat trecerea la CAEN Rev. 3

„Această situație face economia mai vulnerabilă la creșterea costurilor de finanțare, la presiunile asupra cursului de schimb valutar și la schimbarea atitudinii investitorilor, subliniind necesitatea unei consolidări fiscale credibile și a unor măsuri de îmbunătățire a productivității și a competitivității exporturilor”, arată economiștii.

Deficitul de cont curent reprezenta 7,9% din PIB la finele anului trecut, nivel similar cu cel de 7,9% a deficitului fiscal. În acest an, BCR anticipează o scădere a deficitului de cont curent la 6,8% din PIB, și a deficitului fiscal la 6,2%.

La nivelul primelor 7 luni, ponderea deficitului de cont curent a rămas la 4,1% din PIB, similar anului trecut.

CITEȘTE ȘI Locuri de muncă ofertate în număr mare în mai multe județe. Salariile oferite

Deficitul din comerțul cu bunuri a rămas relativ constant pe parcursul primelor șapte luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la 19 miliarde de euro, importurile și exporturile crescând cu aproximativ 1,3 miliarde de euro fiecare.

Excedentul din servicii a urcat de la 7,6 miliarde de euro la 8,3 miliarde de euro, în principal pe fondul creșterii excedentului din transporturi și IT&C.

Deficitul balanței primare a urcat de la 4,8 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro. Excedentul din veniturile aferente remunerației salariaților s-a redus cu circa 200 de milioane de euro, la 2,1 miliarde de euro. Plățile datorate (dividende) acționarilor străini ai firmelor din România au rămas relativ constante la 6,7 miliarde de euro, în timp ce încasările datorate investitorilor români cu participații în firme din străinătate au fost de 241 milioane de euro.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Dobânzile o iau ușor în sus. Excedentul de lichiditate din sectorul bancar urcă la peste 30 de miliarde de lei

Plățile nete de dobânzi aferente datoriei publice externe au urcat de la 2,5 miliarde de euro la 2,8 miliarde de euro, în timp ce plățile nete pentru dobânzile la credite, inclusiv cele comerciale (capitolul venituri din alte investiții) au urcat cu peste 220 de milioane de euro la 790 de milioane de euro.

Balanța veniturilor secundare și-a redus excedentul de la 478 de milioane de euro la 74 de milioane de euro, în condițiile creșterii deficitului net înregistrat de administrația publică cu peste 900 de milioane de euro.

„Cu alte cuvinte, conturile externe ale României sunt tot mai afectate de costurile finanțării deficitelor din urmă, decât de creșterea cererii de import din prezent”, arătau economiștii ING Bank, comentând rezultatele de la jumătatea anului.

Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie netă de aproape 5,7 miliarde de euro, în creștere cu mai bine de 1 miliard de euro față de aceeași perioadă a anului trecut, și acoperă peste o treime din deficitul contului curent.

Fluxul investițiilor străine directe a urcat de la 669 de milioane de euro în ianuarie-iunie la 1,13 miliarde de euro în ianuarie-iulie în acest an. La finele lunii iulie, participațiile la capital erau de 1,4 miliarde de euro și creditele intragrup înregistrau o valoare negativă de 280 de milioane de euro. În ianuarie-iulie 2025, investițiile străine directe înregistrau 4,9 miliarde de euro, fiind la acel moment cea mai importantă sursă de acoperire a deficitului contului curent.

Deteriorarea subită a fluxului investițiilor străine directe la jumătatea anului era pusă de analiștii ING pe seama unor evenimente mai degrabă punctuale, cum ar fi distribuirile mai mari de dividende și operațiuni specifice la nivelul unor firme, decât pe o dispariție pe scară largă a apetitului investitorilor. Economiștii băncii olandeze mizau pe o revenire a ISD în a doua parte a anului.

BNR sugera că o cauză a scăderii profiturilor reinvestite este deteriorarea profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, pe de altă parte, scăderea participațiilor la capital era efectul unei importante tranzacții din retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă (achiziția magazinelor Carrefour de către frații Pavăl, n. red.).

Comentând situația de la jumătatea anului, economiștii BCR notează deteriorarea abruptă a fluxului ISD, dar și creșterea relativă a deficitului contului curent.

CITEȘTE ȘI Fabricile din România reangajează după 2 ani de blocaj

„Dacă acest tipar se menține, România ar putea fi nevoită să se bazeze într-o măsură mai mare pe intrările de capital de portofoliu și pe împrumuturi pentru a-și acoperi necesarul de finanțare externă”.

În ianuarie-iulie, participațiile la capital s-au redus de la 3,2 miliarde de euro anul trecut, la 1,4 miliarde de euro în acest an. Participațiile la capital propriu-zise, fără profituri reinvestite, s-au redus de la 1,4 miliarde de euro la 687 milioane de euro, în timp ce profiturile reinvestite au coborât de la 1,8 miliarde de euro la 720 de milioane de euro.

Acoperirea deficitului de cont curent cu ISD a coborât față de iulie 2025 de la 31% la 7%.

Datoria externă (fără creditele intra-grup) a urcat de la aproape 177 de miliarde de euro la finele anului trecut, la 181,2 miliarde de euro la finele lunii iunie în acest an.

Datoria publică externă a urcat de la 125,6 miliarde de euro la finele anului trecut, la 127,5 miliarde de euro la finele lunii iulie.

CITEȘTE ȘI FOTO Tranzacție. VGP, cu doi miliardari belgieni, cumpără 29 hectare de teren în Oradea

Datoriile băncilor comerciale către băncile mamă și alți creditori străini au urcat de la 15 miliarde de euro la 15,5 miliarde de euro.

Datoriile societăților comerciale au crescut de la 33,2 miliarde de euro, la 35 de miliarde de euro.

Soldul creditelor intra-grup, de tip investiție străină directă, a urcat de la 51,5 miliarde de euro la 53,7 miliarde de euro.