Percepția administrațiilor locale din România asupra digitalizării s-a transformat semnificativ în ultimii zece ani, susține Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City. De la scepticism și reticență, la nevoia acută de modernizare, această schimbare este susținută atât de o nouă generație de lideri, cât și de presiunea cetățenilor.
În urmă cu un deceniu, ideea de „smart city” părea departe de realitatea administrațiilor publice locale din România.
„În 2015, când vorbeam despre digitalizare și smart city, în cel mai bun caz eram priviți cu neîncredere, în cel mai rău caz – cu ironie sau dispreț”, spune Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Această percepție s-a schimbat însă, pe măsură ce administrațiile locale au început să înțeleagă beneficiile concrete ale digitalizării.
„Tehnologia era percepută mai degrabă ca un moft, ca un cost suplimentar, nu ca o investiție în viitor”, explică Dumitrașcu.
Mulți primari și funcționari publici nu vedeau utilitatea acestor soluții și preferau metodele tradiționale de administrare. Totuși, lucrurile au evoluat.
„A apărut o nouă generație în administrație – mai tânără, mai conectată la realitate, la ceea ce se întâmplă în Europa și în lume”, afirmă acesta.
Odată cu intrarea acestor lideri în funcții publice, s-a accelerat și deschiderea față de soluțiile smart.
Un alt factor major în această transformare este cererea tot mai vocală a societății civile.
„Societatea civilă pune o presiune constantă. Cetățenii cer servicii mai bune, mai rapide, vor transparență. Și atunci, autoritățile trebuie să țină pasul cu aceste așteptări”, subliniază Dumitrașcu.
În opinia sa, digitalizarea nu mai este opțională, ci „o necesitate, o obligație morală și administrativă”.
Asociația Română pentru Smart City (ARSC), fondată în 2016, s-a poziționat ca un actor-cheie în acest proces. Obiectivul principal al asociației este să faciliteze tranziția orașelor românești către un model de dezvoltare inteligentă, sustenabilă și centrată pe nevoile cetățenilor.
„Am creat această asociație pentru că am înțeles că era nevoie de un liant între administrație, mediul privat, universități și cetățeni”, declară Dumitrașcu.
ARSC organizează anual zeci de evenimente, caravane și conferințe în toată țara, tocmai pentru a aduce la aceeași masă toți actorii relevanți.
„Nu poți vorbi despre smart city doar din birou. Trebuie să mergi în comunități, să vezi problemele din teren, să discuți cu primarii, cu oamenii”, spune el.
De altfel, Dumitrașcu recunoaște că de multe ori, chiar și astăzi, „există încă mentalități care opun rezistență schimbării, dar ele sunt din ce în ce mai izolate”.
Proiectele smart city deja implementate în România demonstrează că digitalizarea funcționează, că poate aduce eficiență, economie de resurse și satisfacție publică.
În prezent, tot mai multe orașe și comune adoptă soluții inteligente în domenii precum iluminatul public, mobilitatea urbană, colectarea deșeurilor, educația digitală sau monitorizarea traficului.
„De la orașe mari precum Cluj-Napoca, Oradea sau Alba Iulia, până la comunități mici, vedem inițiative concrete și eficiente. Este un semnal clar că România se mișcă”, afirmă președintele ARSC.
În viziunea sa, smart city nu este despre gadgeturi sau tehnologie scumpă, ci despre nevoia de a face administrația mai aproape de oameni.
„Nu este despre a cumpăra un soft sau o aplicație. Este despre cum folosești acea soluție pentru a rezolva o problemă reală. Smart city înseamnă comunitate, înseamnă colaborare, înseamnă eficiență”, spune Dumitrașcu.
De asemenea, acesta atrage atenția asupra nevoii de competențe digitale în administrațiile locale.
„Nu poți face transformare digitală cu oameni care nu știu să deschidă un fișier PDF. Avem nevoie de formare, de investiții în oameni, nu doar în infrastructură”, avertizează el.
În acest sens, ARSC colaborează cu universități și instituții de formare profesională pentru a oferi cursuri și ateliere dedicate funcționarilor publici.
În concluzie, deși mai sunt multe bariere de depășit, trendul este unul ascendent.
„România este într-un punct de cotitură. Nu ne mai permitem să stăm pe loc. Orașele noastre trebuie să devină inteligente, sustenabile și orientate către viitor”, afirmă Eduard Dumitrașcu.
Cu sprijinul unor instituții dedicate și cu presiunea constantă a cetățenilor, digitalizarea administrației locale poate deveni nu doar un ideal, ci o realitate aplicabilă pe scară largă.
