Fondurile europene au adus în regiunea București-Ilfov o creștere spectaculoasă a finanțării, de la 350 de milioane de euro în perioada anterioară la aproape 1,5 miliarde de euro în actualul program, a declarat Dan Nicula, director general al Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) București-Ilfov, la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV. El a subliniat că, deși regiunea este cea mai dezvoltată din România, nevoile și disparitățile rămân considerabile, iar provocările de implementare necesită coordonare între sectoare, București și județul Ilfov.
„Chiar dacă suntem regiunea cea mai dezvoltată din România, în continuare avem nevoi complexe, există disparități și ele trebuie tratate. Am reușit să convingem Comisia Europeană să crească substanțial sumele alocate regiunii, de la 350 de milioane la aproape 1,5 miliarde de euro”, a declarat Dan Nicula, director general ADR București-Ilfov.
Oficialul a explicat că programul 2021-2027, aflat acum la jumătatea perioadei de implementare, are ca termen final anul 2029 și urmărește rezolvarea unora dintre cele mai presante probleme ale regiunii. Totuși, nu toate disparitățile dintre București și Ilfov, dar și dintre sectoarele Capitalei, vor putea fi eliminate. Nicula a punctat că descentralizarea reprezintă un pas necesar, chiar dacă România nu are regiuni administrative, ceea ce limitează coordonarea investițiilor.
„Programul regional e primul cu adevărat descentralizat, un pas necesar. Spre deosebire de alte state membre din vest, România nu are regiuni administrative. Rolul nostru ca autoritate se limitează la banii pe care îi gestionăm și asta înseamnă dificultăți în coordonarea investițiilor”, a explicat Nicula.
În cadrul programului, ADR București-Ilfov a condiționat peste 400 de milioane de euro de existența unor strategii integrate. Pentru București, instituția a insistat pe necesitatea unei strategii unitare, care să completeze strategiile individuale ale sectoarelor. Obiectivul este ca, până în 2028, București și Ilfov să aibă o singură strategie regională.
„Normal este să existe o strategie unitară la nivelul municipiului București. Sperăm ca, în perioada următoare, de la actuala strategie București și cea a Ilfovului, să ajungem în 2028 la o singură strategie regională, documentul principal pentru negocierile viitoare”, a declarat Dan Nicula.
Printre provocările actuale, Nicula a evidențiat fragmentarea administrativă. Deși aceasta aduce competiție și stimulează proiecte mai bune, pentru anumite domenii, cum ar fi mobilitatea urbană, este nevoie de cooperare regională.
„Un proiect care deservește doar o localitate sau un cartier va fi mult mai puțin punctat decât unul care tratează problema la nivelul întregii regiuni. În acest fel, încercăm să ajungem la un efect sinergic”, a spus Nicula.
O parte consistentă a programului, 375 de milioane de euro, este dedicată mediului de afaceri, inclusiv IMM-urilor inovatoare și tehnologiilor emergente. Proiectul strategic al regiunii este dezvoltarea Măgurele Science Park, care va conecta institutele de cercetare cu mediul privat, pentru a transforma rezultatele științifice în produse viabile pe piață.
„Măgurele Science Park este proiectul nostru strategic. Începând cu anul viitor, se va dezvolta o infrastructură majoră de transfer tehnologic, unde institutele de cercetare vor intra în relație directă cu firmele și vor transfera rezultatele cercetării în produse bune de pus pe piață”, a declarat Dan Nicula.
O altă prioritate este digitalizarea serviciilor publice, unde beneficiarul final este cetățeanul. Scopul este eliminarea dosarului cu șină și transformarea interacțiunii cu instituțiile în aplicații simple și accesibile.
„Nu vorbim doar de eficientizarea proceselor interne, ci de transformarea relației actuale pe hârtie cu dosarul cu șină sau la ghișeu în aplicații utilizabile direct de cetățeni”, a punctat oficialul.
Programul vizează și investiții pentru parcuri, zone verzi și eficiență energetică. De exemplu, peste 600 de blocuri au fost înscrise pentru reabilitare termică, însă fondurile actuale acoperă doar aproximativ 20 de cereri. În paralel, există proiecte pentru infrastructură educațională, drumuri județene, siguranță rutieră și sisteme multimodale de tip park and ride la marginea Capitalei, menite să reducă traficul.
Mobilitatea urbană rămâne una dintre cele mai mari provocări. Cu o alocare de 285 de milioane de euro, programul poate genera proiecte de peste un miliard de euro, prin cofinanțarea autorităților locale.
„Cine vine cu o contribuție proprie mai mare decât minimul obligatoriu va fi favorizat. E avantajos și pentru autoritățile locale, pentru că, folosind și împrumuturile pe care le au, împreună cu cofinanțarea europeană, pot să facă mai multe proiecte decât strict prin fonduri nerambursabile”, a subliniat Dan Nicula.
De asemenea, ADR a schimbat abordarea privind evaluarea proiectelor, punând accent pe sprijinirea beneficiarilor, nu pe respingerea lor pentru erori formale.
„În niciun caz nu respingem pentru virgule. Dacă un proiect are lipsuri, cerem clarificări, mergem pe teren, discutăm cu beneficiarul și explicăm ce avem nevoie. Doar așa putem ridica nivelul documentației și calitatea proiectelor”, a explicat Nicula.
În final, directorul ADR București-Ilfov a arătat că cererea mare pentru infrastructura educațională confirmă nevoile acute ale regiunii, dar succesul programului se va putea evalua abia în 2029, odată cu încheierea implementării.
