BNR notează că dobânzile interbancare au scăzut în noiembrie-decembrie, iar randamentele la titlurile de stat și-au prelungit descreșterea, ajungând la cele mai reduse niveluri din ultimele 13-14 luni.
„Din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat implicațiile favorabile ale măsurilor fiscal-bugetare adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și importanța implementării consecvente a acestora și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare, de natură să conducă și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, arată BNR, în minuta celei mai recente ședință de politică monetară, când a menținut neschimbată la 6,5% rata cheie, pe fondul inflației ridicate.
În iulie 2025, guvernul PSD-PNL-USR-UDMR, condus de Ilie Bolojan (PNL) a aprobat majorarea TVA, a accizelor și a unor impozite pe firme, cu aplicare de la 1 august sau 1 ianuarie 2026, în funcție de măsură. Pe partea de cheltuieli, cele mai importante măsuri au vizat menținerea înghețărilor de salarii (în sistemul bugetar) și pensii, precum și eliminarea unor sporuri.
Totodată, de la 1 ianuarie au intrat în vigoare și noile taxe locale majorate pe proprietate.
Agențiile de rating au păstrat ratingurile României la nivelul de deasupra liniei junk, însă perspectiva negativă nu a fost îmbunătățită.
Execuția bugetară cash la 12 luni arată un deficit de 7,7% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual față de nivelul din 2024.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la circa 6-6,5% din PIB în acest an – bugetul nu a fost încă adoptat, și să continue să scadă la sub 6% din PIB în 2027, respectiv la 5% din PIB în 2028, având în vedere planul fiscal-structural agreat de Comisia Europeană și țintele de limitare a creșterii cheltuielilor nete cuprinse în acesta la 2,6% 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028 și circa 4% în 2029 și 2030.
În contextul în care vor mai fi necesare măsuri care să țină sub control cheltuielile nete, BNR ridică un semn de întrebare cu privire la traiectoria de anul următor.
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului”, potrivit minutei.
Anul următor, potrivit acordului din Coaliția de guvernare, ar urma ca premierul Bolojan să demisioneze și să fie înlocuit de un premier din partea PSD.
La scurt timp după ce datele au arătat că execuția bugetară s-a îndreptat pe finele anului trecut, președintele PSD Sorin Grindeanu, care ar putea prelua funcția de premier, a declarat că PSD va susține creșterea pensiilor în acest an.
Creșterile de pensii din anul electoral 2024 au pus presiune pe buget și în 2025, având în vedere că rata de indexare a ajuns la circa 40%.
Banca centrală se așteaptă la o stagnare a dinamicii trimestriale a PIB în trimestrul 4 din 2025 și primul trimestru din 2026, „în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației”.
Consolidarea bugetară ar urma să reducă presiunile inflaționiste din economie, mai arată BNR, în contextul reducerii cererii de consum.
„În același timp, s-a arătat că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt de așteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți”, arată BNR.
Banca anticipează o scădere a inflației în a doua parte a anului, pe fondul unui efect de bază generat de ieșirea din calcul a majorărilor facturilor la energie în iulie 2025, respectiv a creșterilor de prețuri generate de majorările de taxe pe consum.
Pe de altă parte, BNR mai arată că există riscuri asupra prognozei de inflație (3,7% la finele anului, în cea mai recentă prognoză, față de 9,7% la finele lui 2025), ca urmare a posibilelor efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, „dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu”, în condițiile în care vor fi ridicate plafoanele de adaos comercial/de preț începând cu luna aprilie, conform calendarului actual.
BNR estimează că investițiile și-au mărit probabil aportul la creșterea economică în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru acest an, BNR subliniază „din nou cerința atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, evidențiind și semnalele pozitive date de acțiunile/demersurile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului trecut”.
Sumele din fonduri europene ar urma să contrabalanseze efectele contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictelor geopolitice și comerciale, arată banca centrală.
