Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, marți, că refuzul României de a recunoaște o căsătorie, încheiată în alt stat UE, între doi bărbați, dintre care unul cetățean român, astfel încât soțul cetățeanului român să fie considerat membru al familiei și să îi fie acordat drept de ședere în România, este în măsură să încalce reglementările europene privind libera circulație. Curtea arată că România trebuie să recunoască căsătoria între persoane de același sex atunci când e vorba de respectarea unor astfel de drepturi, fără însă să fie obligată să legalizeze căsătoriile gay, și subliniază că o asemenea recunoaștere nu aduce atingere identității naționale sau ordinii de drept.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Decizia CJUE vine după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene.
Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.
Judecătorii Curții au ținut cont, astfel, și de poziția avocatului general Wathelet, care a susținut la CJUE că noțiunea „soț” cuprinde, din perspectiva libertății de ședere a cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor lor, soții de același sex.
Cazul îi privește pe Relu Adrian Coman, cetățean român, și pe Robert Clabourn Hamilton, cetățean american, care au locuit împreună patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în 2010. În luna decembrie 2012, Coman a solicitat autorităților române eliberarea documentelor necesare pentru a putea locui cu caracter permanent în România împreună cu soțul său. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea liberei circulații, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.
Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde cetățeanului american acest drept de ședere printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
Cei doi au introdus în aceste condiții o acțiune în fața instanțelor române pentru a contesta decizia autorităților române.
Curtea constată că, în cadrul directivei privind exercitarea libertății de circulație, noțiunea „soț”,care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii.
Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la căsătorie, este o materie care intră în competența statelor membre și că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competențe, statele menționate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria între persoane de același sex. Ea amintește de asemenea că Uniunea respectă identitatea națională a statelor membre, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale.
Cu toate acestea, Curtea consideră că refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării dreptului de ședere, căsătoria unei persoane dintr-un stat non-UE cu un cetățean al Uniunii de același sex, legal încheiată într-un alt stat membru, este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere peteritoriul statelor membre.
”Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex”, arată Curtea.
În scopul respectării acestui drept, statele membre au obligația de a recunoaște soții de același sex, arată Curtea, fără ca o asemenea recunoaștere să oblige la legalizzarea căsătoriilor gay sau, pe de altă parte, la afectarea identității naționale sau ordinii de drept.
”Obligația unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiatăîntr-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale. În plus, o asemenea obligație de recunoaștere exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisantal unui stat non-UE nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a statului membru în cauză”, arată CJUE.
Profit.ro a prezentat exclusiv că Guvernul Grindeanu a aprobat, prin memorandum, poziția susținută de România în acest caz la CJUE.
Guvernul a stabilit că răspunsul trimis CJUE, bazat pe argumente juridice ce țin de dreptul european și din Codul Civil din România, este că legislația națională este cea care prevalează în acest caz.
“Noțiunea de soț trebuie interpretată conform legislației statului gazdă”, conchide memorandumul prin care Guvernul României a aprobat răspunsul către CJUE.
Prin urmare, în opinia Executivului, cetățeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetățeanului român, având în vedere prevederile Codului Civil, care stabilește că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, iar “prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie”.
Deși Codul Civil dă această definiție termenului “soț”, Constituția României prevede doar că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți", fără nici o altă definiție. Din acest motiv, “Coaliția pentru familie”, o inițiativă civică susținută de mulți oameni politici, a promovat în Parlament un proiect de modificare a Constituției, care să prevadă clar că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie".
Camera Deputaților a adoptat, în 9 mai 2017, cu 232 voturi „pentru”, 22 de voturi ”împotrivă” și 13 abțineri, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției pe tema definiției familiei, astfel că, potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituție urmează să aibă următoarea formă: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.
Inițiativa a fost trimisă Senatului pentru dezbatere și vot, dar modificarea mai trebuie adoptată și prin referendum național pentru a fi pusă în practică.
