În perioada ianuarie-septembrie, schimburile comerciale – suma importurilor și exporturilor – între Germania și China au atins 185,9 miliarde de euro, în ușoară creștere cu 0,6% față de anul precedent, în timp ce cele cu Statele Unite au scăzut cu 3,9%, la 184,7 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Oficiului Federal de Statistică (Destatis).
China era deja primul partener al Germaniei între 2016 și 2023, înainte de a fi detronată de Statele Unite anul trecut.
Taxele vamale americane, care au intrat în vigoare în primăvară la inițiativa președintelui Trump, au determinat o scădere de aproape 8% a exporturilor germane către Statele Unite, afectând grav modelul industrial exportator al primei economii europene. Industria germană a înregistrat, de asemenea, o scădere de 12,3% a exporturilor către China, cererea pentru produsele sale fiind frânată de o concurență chineză din ce în ce mai intensă
Deficit cu China, excedent cu Statele Unite
În ceea ce privește balanța comercială, Germania a înregistrat un deficit de 64,7 miliarde de euro cu China din ianuarie și un excedent de 41,1 miliarde de euro cu Statele Unite, care rămân principalul său client la export, potrivit Destatis.
„Industria chineză s-a dezvoltat puternic în multe domenii, inclusiv în ceea ce privește calitatea”, explică Jens-Oliver Niklasch, economist la LBBW . Potrivit acestuia, China este percepută astăzi mai degrabă ca un „concurent” decât ca un „partener comercial”, arată G4Media.ro.
Această inversare relevă „dependența continuă” a industriei germane de anumite componente în care China deține o poziție dominantă, cum ar fi pământurile rare și semiconductorii, indică Carsten Brzeski, economist la ING.
Ca semn al importanței relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, efectuează săptămâna aceasta o vizită oficială în China, fiind primul membru al noii coaliții conduse de Friedrich Merz care vizitează a doua economie mondială.
Înainte de călătorie, ministrul a menționat necesitatea de a discuta cu China despre „accesul la materii prime critice și reducerea supracapacităților chineze în sectoare precum oțelul și mobilitatea electrică”, de o importanță crucială pentru economia germană.
