Deficitul de cont curent a atins 2,55 miliarde de euro în martie, față de 990 de milioane de euro la finele primelor trei luni din 2020. Deteriorarea poziției externe vine ca urmare a creșterii puternice a deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii încasărilor de dividende de către firmele străine, precum și din absorbția mai mică de fonduri europene. Investițiile străine au revenit în teritoriu pozitiv, dar acoperă în continuare doar parțial ieșirile de valută din contul curent.
Deficitul din comerțul cu bunuri a atins 5,4 miliarde de euro, față de 4,5 miliarde de euro la finele lunii martie din 2020, pe fondul creșterii ușoare a exporturilor și mai puternice a importurilor.
Excedentul din servicii a crescut și el ușor la de la 2,2 la 2,29 miliarde de euro, mai ales pe seama reducerii importurilor. Transportul a generat un excedent de peste un miliard de euro, în creștere cu circa 6% față de 2020. Deficitul din turism a scăzut cu 39% la 380 de milioane de euro. Categoria alte servicii și-a redus excedentul cu 12% la circa un miliard de euro – aici se remarcă scăderea excedentului din IT&C cu circa o zecime la 808 milioane de euro, pe fondul creșterii importurilor, în timp ce serviciile pentru afaceri și-au redus și ele excedentul cu 28% la 235 de milioane de euro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a înregistrat un excedent de 491 de milioane de euro, la jumătate față de cel înregistrat în martie anul trecut. Încasările firmelor străine din investițiile directe au scos 1,54 miliarde de euro din țară, cu jumătate de miliarde de euro mai mult decât în primul trimestru din 2020. Și ieșirile din investițiile de portofoliu au fost mai mari cu circa o cincime la 367 de milioane de euro pe sold. Pe de altă parte, excedentul din remunerarea angajaților a crescut de la 760 la 823 de milioane de euro.
Potrivit raportului de inflație al BNR, publicat vineri, scăderea excedentului veniturilor primare din “creșterea ieșirilor de fonduri sub forma profiturilor reinvestite de firmele constituite ca investiții directe, are o semnificație economică pozitivă, sumele respective fiind înregistrate ca influxuri cu caracter stabil în contul financiar al balanței de plăți și reprezentând una dintre sursele negeneratoare de datorie ale finanțării deficitului de cont curent”.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut și el cu aproape 80% la 68 de milioane de euro. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul administrației publice avem o adâncire a deficitului de la 37 la 359 de milioane de euro. Intrările din alte sectoare au crescut cu 16% la 427 de milioane de euro.
Banca centrală menționează, în raportul de inflație, că debutul relativ modest al anului 2021 în privința absorbției de fonduri europene destinate agriculturii și obiectivelor cu caracter social “își va inversa curând traiectoria (datele zilnice furnizate de Comisia Europeană relevă redresarea în bună măsură a absorbției până la finele lunii aprilie)”.
Investițiile străine directe au revenit în teritoriu pozitiv, comparativ cu primele trei luni din 2020. Astfel, investițiile au fost de 1,54 miliarde de euro în ianuarie-martie anul curent, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 1,37 miliarde de euro și creditele intragrup 164 de milioane de euro. Anul trecut ISD erau de -399 de milioane de euro, după ce instalarea pandemiei COVID-19 a speriat investitorii, care au înapoiat rapid sume consistente dinspre subsidiare spre firmele mamă.
În perioada ianuarie - martie 2021, datoria externă totală a scăzut cu 2,3 miliarde de euro față de finele anului trecut la circa 89,5 miliarde de euro, pe fondul scăderii datoriei publice cu circa 2,5 miliarde de euro, în timp ce datoria privată pe termen lung a scăzut cu 879 de milioane de euro. Datoria pe termen scurt a crescut cu 1,05 miliarde de euro.
