Rata anuală a inflației în SUA a crescut în aprilie cu mult peste așteptările băncii centrale și ale pieței. Și prețurile ar putea crește în continuare, când ratele de dobândă sunt la zero, relaxarea cantitativă este de mii de miliarde de dolari, iar guvernul federal dă ajutoare cash populației pentru stimularea economiei. La București, BNR așteaptă o inflație în afara țintei, după o nouă rectificare în sus, inclusiv pe fondul scumpirii mărfurilor la nivel internațional. De răspunsul investitorilor la problema inflației depinde și stabilitatea piețelor emergente.
Prețurile de consum în America au crescut cu 0,8% față de martie și cu 4,2% în termeni anuali (față de 2,6% în martie), cea mai mare creștere lunară de după septembrie 2009, în timp ce inflația de bază a avansat cu 0,9% - cel mai rapid avans de după 1981 – la o rată anuală de 3%.
“Am avertizat cu privire la perspectiva unei inflații mai mari în SUA de câteva luni, dar nici noi n-am putut prezice asta”, arată James Knightley, economist șef pentru piețele internaționale la ING.
Evoluția prețurilor de consum și a prețurilor industriale în SUA. Sursa: ING
Rezerva Federală a SUA, care are o țintă de inflație de 2%, consideră evoluția drept una tranzitorie, care reflectă și un efect de bază de la începutul pandemiei, când au fost trei luni consecutive de scăderi ușoare ale prețurilor. ING consideră, însă, că încă nu s-a ajuns la vârful inflației și că aceasta nu este doar una tranzitorie. Mohammed El-Erian, consultant șef pe probleme economice la Allianz, crede că Fed nu ar trebui să se încăpățâneze să creadă că inflația e trecătoare.
Răspunsul Fed la criza pandemică a fost foarte puternic. Dobânzile au coborât din nou la 0, iar bilanțul monetar a fost extins de la 4.300 de miliarde de dolari în martie 2020 la 7.800 de miliarde de dolari în mai 2021.
Activele totale ale Fed. Sursa: federalreserve.gov
Stimulul puternic dat sectorului financiar a adus noi recorduri la bursă, însă acesta a fost combinat și cu un stimul fiscal fără precedent. Deficitul bugetar al SUA a ajuns la circa 20% din produsul intern brut de la declanșarea pandemiei.
Deficitul federal. Sursa: usaspending.gov
Sub administrația Trump au plecat primele cecuri de 600 de dolari către fiecare cetățean american. Sub guvernul Biden au fost aprobate alte plăți de 1.400 de dolari. Este vorba, în fapt, despre o formă de bani din elicopter, helicopter money, arată economistul ING Padhraic Garvey. Chiar dacă plățile nu sunt făcute direct de la banca centrală și sunt de la buget, datoria nou emisă este cumpărată prin emisiune monetară de către Fed.
“Este o formă de a tipări bani”, arată Garvey. “Și acesta este un factor care a crescut cererea și a generat ceva inflație”.
Pe lângă banii din cecul de la guvern, americanii fără job au primit și o primă suplimentară de șomaj din bugetul federal în valoare de 300 de dolari pe săptămână – beneficiu care tot fost extins până în septembrie 2021. Suma e de peste trei sferturi din media națională a ajutorului de șomaj. Astfel, o persoană fără loc de muncă ajunge, în medie, la venituri lunare din șomaj de 2.750 de dolari, adică peste salariul minim chiar și în statele unde acesta este de 14-15 dolari/oră.
În aceste condiții, deși rata șomajului este de 6,1% (9,8 milioane de șomeri), față de 3,5% înainte de pandemie, unele afaceri nu găsesc angajați disponibili. Locurile vacante de muncă au ajuns la un nivel record (8,1 milioane) și 44% dintre afacerile mici declară că nu găsesc suficient personal.
“Lipsa forței de muncă este, de asemenea, în creștere, deoarece școala de acasă necesită ca mulți părinți să se concentreze pe îngrijirea copiilor, mai degrabă decât să meargă la serviciu, în timp ce indemnizațiile de șomaj extinse și mai mari înseamnă că firmele trebuie să plătească salarii mai mari pentru a atrage personal. Din fericire pentru firme, cererea puternică înseamnă că aceste costuri mai mari pot fi transmise consumatorilor”, arată James Knightley.
Și prețurile producției industriale au crescut semnificativ în aprilie, cu 6,2% în termeni anuali, cel mai mare avans istoric, venit parțial pe fondul unui efect de bază, dar și din cauze mai puțin benigne.
Ponderea firmelor care au crescut prețurilor a crescut cu 10 puncte procentuale în aprilie la 36, cea mai mare pondere din ultimii 40 de ani, și o pondere similară a firmelor se așteaptă să majoreze prețurile în următoarele trei luni, arată un sondaj citat de ING.
Cotațiile internaționale ale mărfurilor sunt și ele într-o creștere abruptă, după un declin la începutul pandemiei.
“Acum toate clasele de mărfuri beneficiază de pe urma revenirii economice globale după pandemia corona”, arată analiza săptămânală a Erste.
Prețurile metalelor sunt aproape de recordurile istorice (cuprul) și chiar le-au depășit (fierul). Materialele de construcție precum oțelul, lemnul, cimentul sau plasticul s-au scumpit cu accelerat și au recuperat pierderile din pandemie. Planurile de stimulare a infrastructurii din China și SUA sunt indicate de ING drept principalele motoare pentru scumpirea metalelor. Erste arată că și planurile privind energia regenerabilă în SUA și China alimentează cererea de metale industriale și oțel.
Și piața de produse agricole este sus, cu o cerere ridicată din China pentru porumb, soia, grâu sau zahăr. De partea ofertei există îngrijorări privind o scădere a producției, după ce America de Sud a fost afectată de secetă.
Creșterea accentuată a cotațiilor mărfurilor este citată și la București printre cauzele inflației peste țintă și peste așteptări.
Inflația mai mare face ca dobânzile reale să intre și mai mult în teritoriu negativ, situație care nu poate fi sustenabilă mult timp. “De fapt, acestea prezic stagnarea sau chiar mai rău. Este un semn de avertizare pe care nu îl putem ignora”, arată Garvey.
Avansul economic al Statelor Unite este estimat la 6,5% în acest an, a doua cea mai mare rată de creștere de după 1984, și înseamnă o recuperare peste măsură a recesiunii de 3,5% de anul trecut.
O inflație mai mare în SUA și la nivel global este o veste proastă pe mai multe fronturi pentru buzunarele românilor - nu cresc doar prețurile bunurilor de consum.
Pentru piețele emergente precum România, importantă este reacția investitorilor la evoluția inflației. Dacă aceștia așteaptă întărirea mai rapidă a politicii monetare americane, atunci de regulă acest lucru se reflectă în prețurile activelor, care tind să scadă în piețele emergente, dobânzile să crească și monedele să se deprecieze.
Vestea inflației mai mari a trimis deja în sus randamentele titlurilor de stat ale Poloniei, Ungariei și României și bursele pe roșu. Polonia și Ungaria au inflația deja la peste 4%, respectiv 5% pe an și sunt așteptate să înregistreze cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană, potrivit unei estimări a Comisiei.
Între jumătatea lunii februarie și jumătatea lunii martie a mai avut loc un episod de volatilitate. Investitorii s-au temut că recuperarea economică mai rapidă va genera inflație pe care Fed trebuie să o contracareze. Randamentul obligațiunilor în lei pe 10 ani a crescut atunci cu o aproape o treime la 3,5%, evoluție care n-a fost recuperată decât parțial până la 3%, pentru ca noile vești privind inflația americană să trimită randamentele la circa 3,2%.
