Astfel, datele de la Ministerul Finanțelor indică 1.182.190 de asigurați din instituții publice, „și nu numărul de salariați unici”.
După eliminarea dublurilor a reieșit faptul că numărul de salariați unici asigurați în cadrul tuturor instituțiilor publice era de 1.102.010 persoane, la sfârșitul lunii martie 2025.
La rândul său, ITM, care ține evidența tuturor salariaților cu contract individual de muncă prin REVISAL, spune că sunt 1.182.670 contracte individuale de muncă în instituții și 948.848 salariați cu contract individual de muncă la sfârșitul lunii aprilie 2025, arată Hotnews..
Diferența mare dintre numărul contractelor de muncă și numărul salariaților cu contract individual de muncă a ridicat semne de întrebare asupra numărului de salariați cu mai multe contracte de muncă, astfel s-a solicitat clarificarea în acest sens.
Aproape 200.000 de persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care aproape 40.000 de salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă:
160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă);
39.002 au un contract cu normă întreagă la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat);
55.952 au un contract cu normă parțială la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat).
Din datele de mai sus reiese că 104.171 de salariați au ambele / toate contractele de muncă în instituții sau companii de stat.
„Numărul ridicat de contracte multiple și forme atipice de angajare ridică suspiciuni privind eficiența utilizării fondurilor publice”, avertizează Guvernul.
A treia sursă de date, cea de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), se referă doar la o parte din angajații la stat, respectiv la funcționarii publici. Este vorba despre 134.900 de funcționari publici la sfârșitul lunii aprilie 2025. Datele ANFP nu includ personalul contractual, demnitarii sau alte categorii de angajați din instituțiile publice.
Ponderea posturilor de conducere, față de cele de execuție, din totalul funcțiilor publice ocupate era de 10,72% la nivel central în agenții și autorități, 12,17% în Guvern, 11,51% în instituțiile publice centrale și 11,63% la nivel local, în primării și Consilii județene.
Deși ponderea cheltuielilor de personal nu a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, se observă o tendință de creștere din nou.
”Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă”, este concluzia raportului.
"Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024", anunță, vineri, Guvernul, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții Executivului apreciază că "publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică".
"Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean", se mai arată în comunicatul Guvernului.
Potrivit documentului, deși raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele și analizele prezentate "oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România".
"Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale față de perioada de referință a raportului. Raportul realizează o radiografie a administrației publice din România, analizând numărul și cheltuielile de personal atât la nivel central, cât și local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentați indicatori financiari ai administrației locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale și europene de către unitățile administrativ-teritoriale, precum și date demografice și indicatori privind serviciile publice de bază", mai arată instituția citată.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale - Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate datele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
Demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%.
"Este încă o dovadă a necesității digitalizării", apreciază reprezentanții Guvernului.
Potrivit Raportului, în 2024, deficitul bugetar a fost de 8,65% din PIB.
"164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024 - 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 - bazat pe același indicator al bugetului de stat). Deși ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendință de creștere din nou", se arată în Raport.
De asemenea, realizatorii Raportului menționează că, deși în 2000 România avea poate cel mai mic număr de angajați la stat din totalul angajaților din țară, se observă o creștere semnificativă în anul 2020, depășind media europeană.
"Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entități fiind menținute prin subvenții fără legătură cu performanța", se arată în concluziile Raportului.
În plus, criza de guvernanță a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă.
"Este incontestabil că a existat un progres al entităților de stat (instituții și companii) în optimizarea și eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorități publice performează, atât prin creșterea veniturilor din surse multiple cât și prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunității", se precizează în Raportul.
Documentul face referire și la "povești de succes ale companiilor cu capital de stat, care, pe lângă rolul crucial pe care îl au în buna desfășurare a activităților statului, reușesc să genereze venituri semnificative la bugetul de stat".
"Urmând aceste exemple, entitățile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieșirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M& A pentru companiile de stat și a unei politici de expansiune a acestora în piețele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuției bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât și din perspectiva veniturilor.
Comparând aceleași variabile provenite din surse diferite, am constatat existența unor discrepanțe. Lipsa de uniformitate în înregistrarea acelorași informații în diferite baze de date instituționale reprezintă o problemă reală. Din această cauză, precum și din cauza absenței unor indicatori prestabiliți la momentul populării sau completării bazelor de date, urmărirea unor indicatori de performanță administrativă, general acceptați, devine extrem de dificilă sau anevoioasă", se mai arată în Raport.
