Studiul arată că agricultura este în prezent mai degrabă un blocaj decât un motor pentru economia României.
În 2024, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins un nivel record pentru ultimul deceniu: 3,36 miliarde de euro, reprezentând peste 10% din deficitul comercial total înregistrat la nivelul întregii economii.
„O problemă pe care o remarcam încă de când am lansat primul studiu privind valoarea adăugată, în 2023, este că până și în cazul principalelor noastre trei categorii de export (mașini și echipamente de transport, produse prelucrate clasificate în principal după materia primă, articole manufacturate diverse), România rămâne importator net, valoarea importurilor depășind constant exporturile”, spune Liviu Neagu, specialist afaceri publice în cadrul Confederației Patronale Concordia.
„Acest lucru nu este negativ în sine; dimpotrivă, arată că suntem bine integrați în unele lanțuri valorice internaționale. Problema apare atunci când, pe lângă un deficit comercial major la produse alimentare, produse prelucrate și produse chimice, avem deficit și în zonele unde suntem competitivi la export.”
Cu două-trei excepții, practic la toate categoriile de produse agroalimentare necesarul este acoperit din importuri.
„Evoluția anuală a schimburilor comerciale ne arată o deteriorare masivă în perioada 2007-2024 în ceea ce privește, de exemplu, carnea (-491 mil. euro în 2007, -1,26 mld. euro în 2024), laptele (-95 mil. euro în 2007, -805 mil. euro în 2024) sau legumele proaspete (de la -30 mil. în 2007 la -466 mil. euro în 2024)”, spune Liviu Neagu.
„La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 mil euro la -707 mil euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul este de 530 milioane de euro, însă în scădere în ultimii trei ani, pe fondul presiunilor de piață și al variațiilor de producție.”
Printre cauzele majore ale deficitului, arată studiul, pe lângă probleme binecunoscute precum fragmentarea terenurilor agricole (peste 90% dintre exploatații au sub 5 ha, pragul minim considerat drept limită a rentabilității), se mai numără capacitatea redusă de procesare a producției interne, mai ales în segmentul de procesare primară, productivitatea scăzută și deficitul de integrare în lanțuri valorice a produselor agricole românești.
„Corectarea deficitului comercial depinde de capacitatea României de a direcționa o parte mai mare din producția agricolă către procesare internă”, mai spune Neagu, în special în sectoarele horticulturii și al laptelui, „unde o parte din producția locală nu ajunge în procesare fie din cauza pierderilor, fie a lipsei de standardizare.
Investiții rapide și țintite în centre funcționale de colectare, depozite frigorifice și soluții simple de sortare pot crește imediat disponibilitatea materiei prime și pot reduce gradul de subutilizare a capacităților existente de procesare.”
În sectoare precum carnea de porc, explică oficialul, există o capacitate semnificativă de procesare, care este însă neutilizată.
„Participanții la unul dintre interviurile de tip focus grup susțin că există unități de procesare care funcționează la 10-20% din capacitate, în principal din lipsa materiei prime generate de răspândirea pestei porcine africane”, spune Neagu.
Concluziile studiului arată că facilitarea accesului la finanțare pentru investiții în capacități de procesare s-ar putea realiza pe termen scurt, măsura având impact imediat, deoarece nu vorbim de mari investiții de infrastructură, ci, afirmă Liviu Neagu, de „finanțare operațională și instrumente dedicate capitalului circulant. Linii de finanțare cu proceduri simplificate, mecanisme de garantare sau microgranturi pentru infrastructura minimă (răcire, depozitare, ambalare) ar avea efect imediat, reducând pierderile și crescând compatibilitatea producției locale cu nevoile procesatorilor.”
Însă, explică oficialul Concordia, „pe termen mediu, deficitul comercial poate fi redus doar printr-o schimbare structurală a modului în care funcționează lanțurile valorice agroalimentare.
Modernizarea tehnologică a agriculturii primare și procesării, digitalizarea fluxurilor de producție și investițiile în eficiență energetică sunt esențiale, deoarece în multe sub-sectoare productivitatea României rămâne semnificativ sub media europeană. În același timp, România are nevoie de o strategie coerentă de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare, astfel încât să dezvolte segmente premium și să transforme nișele cu potențial ridicat – de exemplu plantele aromatice sau produsele artizanale standardizate – în exporturi sustenabile.”
Cel puțin pentru moment, analiza Confederației Patronale Concordia are, potrivit lui Neagu, rolul unui „instrument analitic pentru formularea unor propuneri comune ale mediului privat, bază de discuție cu Guvernul și instituțiile responsabile, respectiv document de sprijin pentru definirea unor politici publice axate pe creșterea valorii adăugate, nu doar pe corectarea punctuală a deficitului comercial. Obiectivul este să mutăm această temă, creșterea valorii adăugate, în centrul politicilor economice pentru România.”
Potrivit unui comunicat al organizației, realizarea acestui studiu face parte din inițiativa-umbrelă a Confederației Patronale Concordia privind creșterea valorii adăugate în economie.
Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României.
