Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni scadente în aprilie 2031 de 533 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei și subscrieri de aproape 1,2 miliarde de lei.
Randamentul mediu de 7,4%, este în scădere cu 10 puncte de bază față de împrumuturile scadente în aprilie 2029 și iulie 2033 de săptămâna trecută, conform analizei Profit.ro.
„Cererea de obligațiuni românești este mare, probabil datorită lichidității bune a pieței și reducerii îngrijorărilor fiscale, în pofida unui deficit bugetar încă ridicat în 2025.
Tendința este în contrast cu cea a randamentelor europene și americane, care au înregistrat creșteri ușoare pentru majoritatea scadențelor în ultima săptămână”, arată economiștii UniCredit Bank România.
În piața secundară, randamentele au scăzut cu 14 puncte de bază la scadența de 5 ani și de 21 de puncte de bază la scadența pe 10 ani, la 7,4%, respectiv 7,3% pe an.
Erste notează aprecierea „solidă” a obligațiunilor românești și ungurești de săptămâna trecută, precum și declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărui deficitul bugetar ar trebui să scadă la circa 6% anul viitor, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală.
Deficitul bugetar a ajuns la 4% din PIB în iulie, nivel similar celui din primele șapte luni din 2024. De la 1 august au intrat însă în vigoare taxele majorate, ceea ce ar trebui, cel puțin pe termen scurt, să crească veniturile statului.
Comparativ cu regiunea, România continuă să plătească cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi, atât în monedă națională, cât și în valută.
În cazul obligațiunilor în euro (scadente în 2033), randamentele sunt cu 331 de puncte de bază peste cele ale Germaniei, comparativ cu 167 în cazul Ungariei sau 101 în cazul Poloniei.
