Firmele cu capital străin au plătit acționarilor dividende și dobânzi în valoare totală de 36,9 miliarde de euro între 2009 și 2019. Suma este foarte apropiată de valoarea totală a fluxurilor de investiții din același interval, care au mers cu frâna trasă după criza financiară din 2008-2009.
Investitorii străini au încasat de la firmele din România dividende de circa 3,5 miliarde de euro în 2019, la fel ca în precedenții doi ani, și au ajuns la venituri distribuite de 28,5 miliarde de euro între 2009 și 2019. Subsidiarele din România au plătit și dobânzi de 8,4 miliarde de euro în același interval, relevă date analizate de Profit.ro.
Valuta care a ieșit din țară din dividende și dobânzi este aproape cât cea care a intrat din aporturile noi de capital și noile împrumuturi. Fluxul de investiții a fost de câte circa 5,2 miliarde de euro în 2018 și 2019 și de aproape 38,3 miliarde de euro în total în 10 ani.
Anul 2019 a fost unul de maxim ca profitabilitate netă nominală pentru firmele cu acționari nerezidenți la 6,3 miliarde de euro, în condițiile în care profiturile au fost de 9,2 miliarde de euro și pierderile de circa 2,9 miliarde de euro. Dar randamentul capitalurilor a fost chiar în scădere la 10,3%, față de 10,7% în 2018. De altfel, rentabilitatea a fost de circa 10% doar începând cu 2017, după un lung hiatus început în 2008, și s-a păstrat sub media pe economie de aproape 20% în cei trei ani, companiile cu capital local fiind considerabil mai profitabile.
Dobânda medie la împrumuturile acordate de centrale subsidiarelor a continuat să scadă la 2,6%, la circa jumătate din cât era în 2011-2012. Firmele din România aveau datorii către acționarii străini de aproape 27 de miliarde de euro în 2019.
Sursa: date BNR, calcule Profit.ro
Datele arată astfel că nu profiturile sau dobânzile firmelor cu capital străin au fost prea ridicate, ci că România nu a mai fost la fel de atractivă pentru investițiile străine după criza financiară din 2008-2009. Fluxurile de investiții n-au mai revenit niciodată la cele peste 9 miliarde de euro care intrau anual în 2006 sau 2008, când România intra în Uniunea Europeană și reprezenta o sursă nouă pentru producția manufacturieră sau o piață cu mare potențial pentru comerțul cu amănuntul modern.
Astfel, ponderea fluxului în produsul intern brut a scăzut 6-9% la sub 3%, chiar 2,3% în 2019.
Sursa: date BNR, calcule Profit.ro
Doar 660 de milioane de euro au mai intrat în România în 10 ani ca investiții de tip greenfield, adică pornite de la zero. Fluxul de fuziuni și achiziții a fost ceva mai mare, la 1,2 miliarde de euro, dar departe de nivelul din vremea privatizărilor. Astfel, mare parte din flux, adică aproape 33 de miliarde de euro a fost reprezentat de dezvoltarea afacerilor intrate de mai multă vreme în România, la care se adaugă recapitalizarea celor pe pierdere.
Prin creșterea investițiilor greenfield inițiale s-a ajuns ca acestea să aibă un sold de 54,6 miliarde de euro, dintr-un total al participațiilor la capital de 61,3 miliarde de euro, la care se adaugă creditele până la un total al investițiilor străine de 88,3 miliarde de euro la finele lui 2019.
Datele preliminare pe 2020 vor arăta o deteriorarea importantă a situației investițiilor, cu un flux de sub 1,9 miliarde de euro la 11 luni, în timp ce veniturile din dividende erau de la 6,4 miliarde de euro, aproape de nivelul din 2019.
Dacă impactul financiar al investițiilor străine în contul curent și cel financiar a devenit aproape nesemnificativ în 2009-2019 și ar putea deveni negativ în 2020, importanța capitalului străin rămâne importantă în activitatea economică.
Firmele controlate de nerezidenți, deși sunt puține ca număr, doar circa 6 din 100, angajează mai mult de un sfert din forța de muncă cu care generează circa jumătate din valoarea adăugată din economie, potrivit unei analize a BNR din 2018. Companiile cu acționari străini sunt considerabil mai performante, având în vedere că sunt dotate cu bunuri de capital mai performate, au know-how mai ridicat și activează în domenii relativ mai sofisticate, cu valoare adăugată mai mare. Productivitatea pe angajat e aproape dublă față cea a firmelor cu capital autohton și la fel sunt și salariile. Datele sunt valabile cu mici variații pentru întreaga regiune.
Firmele străine generau trei sferturi din exporturile României în 2019. Pe de altă parte generau și 68% din importuri și erau astfel pe un deficit de 6,8 miliarde de euro, însă acesta a fost generat de importurile de medicamente, produse petroliere și mâncare. Întreprinderile străine generează și jumătate din exporturile de servicii, unde au avut un excedent de peste 5,8 miliarde de euro în 2019.
Peste 1,3 milioane de români lucrau la societăți cu capital străin în 2019, care aveau o cifră de afaceri de 191 de miliarde de euro.
Dintre țările din regiune, însă, România avea cea mai mică pondere a investițiilor străine directe atât în PIB, la circa 40%, cât și ca volum pe cap de locuitor la circa 5.000 de dolari, față de peste 6.200 de dolari în Polonia, 10.100 în Ungaria sau aproape 16.000 în Cehia, potrivit datelor UNCTAD. În volum, investițiile străine în România sunt la nivelul celor din Ungaria, în timp ce în Cehia sunt de 1,7 ori mai mari și în Polonia de 2,4 ori mai mari.
Capitalul străin relativ mai mic n-a adus nici o dezvoltare a celui autohton în regiune. Investițiile firmelor românești în străinătate sunt foarte reduse.
Potrivit unei analize ING, infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă principalele provocări pentru investitori. România stă cel mai prost din regiune la capitolul instituții și la cel al infrastructurii. Politicienii nu s-au ținut de cuvânt nici în unele proiecte legate de drumuri promise în trecut pentru investiții precum cea a Ford sau Renault.
