ING se așteaptă ca România să rămână în zona recomandată investițiilor, însă cu condiția formării rapide a unui nou guvern care să asigure o continuitate a reformelor. Celelalte țări din regiune s-au descurcat mai bine în privința inflației și creșterii economice, chiar și sub șocul energetic al războiului din Golful Persic.
„Dinamica economică a României rămâne în continuare influențată de presiuni stagflaționiste”, arată economiștii ING Bank.
Economia a scăzut cu 0,8% în termeni anuali în primul semestru, iar ING anticipează că datele detaliate aferente trimestrului al doilea vor arăta o continuare a contracției consumului privat, în timp ce investițiile sunt așteptate să arate o creștere. Inflația este așteptată să încheie anul la 6,5%, după ce a coborât la 8,2% în iulie și a atins un vârf de 10,9% în mai. Rata medie este estimată la 8,5%.
După încheierea PNRR, investițiile publice sunt așteptate să continue, dar cu un ritm mai redus, susținute de programele europene precum SAFE și fondurile de coeziune.
ING remarcă scăderea deficitului fiscal la 2,34% din PIB în iulie anul curent, față de 3,99% în iulie 2025, și anticipează un nivel de 6% din PIB la finele anului, cu perspectiva unei scăderi chiar mai ample.
„Între timp, incertitudinea politică prelungită continuă să genereze titluri în presă și rămâne un semnal de alarmă important atât pentru agențiile de rating, cât și pentru piețe. După ce am scăpat la limită de o retrogradare pe parcursul verii, scenariul nostru de bază este că vom scăpa și în această toamnă, cu condiția instalării în curând a unui guvern cu puteri depline care să dovedească continuitatea reformelor”, arată economiștii ING.
Fitch și Moody’s au menținut ratingul de credit recomandat investițiilor, cu perspectivă negativă în evaluările din această vară. Fitch intenționa inițial să retrogradeze România o treaptă, la junk, dar a admis apelul autorităților române. Reducerea deficitului bugetar a fost principalul argument al agențiilor de rating pentru menținerea scorului. S&P va publica noua evaluare la începutul lunii octombrie.
ING prognozează o scădere de 0,5% a economiei românești în acest an (singura economie aflată în recesiune), urmată de o creștere de 2,2% anul următor, mai aproape de media regiunii, dar sub estimările pentru Ungaria și Polonia, care gravitează în jurul a 3%.
Țările din regiune s-au descurcat mai bine în ultima perioadă
Economia Poloniei a crescut cu 3,9% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile au urcat cu 8,4%, în timp ce consumul a urcat cu 3%, în ușoară încetinire, pe fondul moderării dinamicii salariale.
ING menține estimarea de creștere de 3,4% pentru acest an, ca urmare a activității robuste din prima jumătate a anului și finalizării investițiilor PNRR, dar cu riscuri venite dinspre războiul din Golf.
Inflația este așteptată să urce spre 3,5%, la limita superioară a țintei băncii centrale, pe fondul presiunilor prețurilor carburanților.
Politica fiscală este așteptată să fie expansivă în continuare, înaintea alegerilor din 2027, potrivit draftului de buget, dar fără o scădere semnificativă a taxelor, respectiv o creștere a cheltuielilor sociale. Deficitul bugetar este anticipat să rămână în apropierea a 7% din PIB atât în acest an, cât și în 2027.
Economia Ungariei a urcat cu 1,7% în prima jumătate a anului, după trei ani de stagnare. ING notează că această redresare nu este însoțită de o inflație ridicată, cu un ritm al creșterilor de prețuri care a coborât la cel mai redus nivel al ultimului deceniu, de 1,2% pe an în august. O ușoară accelerare este așteptată de ING după deprecierea recentă a forintului, care însă s-a apreciat puternic după alegerile parlamentare din primăvară.
Atât dinamica medie a prețurilor cât, și cea a PIB sunt estimate la 1,7% în acest an. ING a coborât estimarea de creștere economică după criza energetică, ce a dus la scăderea producției de energie nucleară, pe fondul secetei. De asemenea, companiile manufacturiere au redus voluntar producția și importurile de energie au crescut.
Banca centrală a Ungariei a coborât dobânda cheie la 5,5% pe an (cu 1 punct procentual sub rata cheie a BNR), în condițiile unor anticipații inflaționiste ancorate și a unor indicatori ridicați de încredere în rândul firmelor și consumatorilor. ING estimează că ar putea urma alte trei reduceri ale ratei cheie până la finele anului.
Noua strategie fiscal-bugetară pe termen mediu și o revizuire a țintei de inflație (acum la 3% +/-1 pp) de către banca centrală ar putea duce la o reluare a intrărilor de fonduri UE și la o potențială îmbunătățire a ratingului suveran, ceea ce este de așteptat să ducă la intrări de capitaluri în activele maghiare.
Economia Cehiei a dezamăgit în prima jumătate a anului, iar ING a redus ușor prognoza privind dinamica PIB pentru acest an la sub 2%. Pentru anul viitor este așteptată o accelerare, pe fondul revenirii industriei. Inflația în creștere este însă așteptată să afecteze cheltuielile discreționare ale populației. Creșterea prețurilor la carburanți este principalul contribuitor la inflație, dar presiuni vin și din prețurile administrate și cele la alimente.
Deficitul bugetar este așteptat să nu depășească semnificativ nivelul de 3% din PIB în draftul de buget pentru anul următor.















