Legea a fost adoptată cu mari modificări ale formelor dezbătute în Camera Deputaților și la Senat și în forma finală dădea undă verde beneficiilor pentru conducerile companiilor.
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea de aprobare a OUG nr. 22/2025 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, susținând că actul normativ este neconstituțional și a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului, care presupune ca ambele camere ale Parlamentului să dezbată în mod real același conținut al unei legi. Legea a fost trimisă la promulgare pe 21 martie, arată Știri pe Surse.
„În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare”. Această formă este în vigoare la momentul actual.
Considerăm că prin înlăturarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”. Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative este neconstituțională, în ansamblul său”, scrie la finalul sesizării pe care șeful statului a trimis-o către CCR.
Ce a decis CCR
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că prevederile pct.7 indice 1 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr.187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituțională a stabilit că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli susceptibile a fi decontate de către întreprinderea publică, în categoria unor alte beneficii menționate în contractul de mandat încheiat între părți, respectiv administratori, pe de o parte, și întreprinderea publică, pe de altă parte, nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) privind principiul legalității, art.61 alin.(2) privind rolul Parlamentului, art.75 alin.(4) referitor la procedura de legiferare în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competența sa decizională, art.135 alin.(2) lit.b) privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și art.147 alin.(4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea a constatat că:
- eliminarea enumerării exprese a categoriilor de beneficii la care se referă redactarea inițială a dispozițiilor art.8 alin.(9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, modificată prin Legea nr.158/2025, nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al legii. Astfel, modificarea operată prin textul de lege criticat se circumscrie scopului inițial al legii, fiind în legătură directă cu acesta, dat fiind faptul că permite menționarea în contractul de mandat a oricărui tip de beneficiu stabilit de părți, inclusiv a cheltuielilor cu reprezentarea, transportul, diurna. Prin urmare, o atare normă juridică poate fi adoptată de Parlament, fiind expresia propriului aport, exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de principiul bicameralismului.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- în lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli susceptibile a fi decontate de către întreprinderea publică în categoria unor alte beneficii, subzistă limitarea financiară a acestor cheltuieli, care nu pot depăși valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, tipurile de cheltuieli privind reprezentarea, transportul și diurna nu sunt eliminate din conținutul altor beneficii, ele putând fi menționate ca atare în cuprinsul contractului de mandat. Eliminarea enumerării lor nu semnifică în mod automat faptul că aceste cheltuieli sunt excluse de la decontare, iar dacă există, că se sustrag controlului și autorizării exercitate de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
- Agenția va controla și autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, cu respectarea condiției ca acestea să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare, și va aprecia în legătură cu oportunitatea sau natura juridică a acestor cheltuieli. Mai mult, textul de lege criticat păstrează criteriul plafonului maximal în care se poate încadra valoarea totală a beneficiilor care pot fi acordate într-un an de mandat, respectiv în limita a două indemnizații fixe brute lunare, aspect ce constituie într-o garanție în plus în vederea asigurării monitorizării de către Agenție a cheltuielilor susceptibile de a fi decontate.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.
