Taxarea afacerilor din România ar ajunge la unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, similar Poloniei, dacă noile propuneri de majorări de impozite vor deveni realitate. România ar urca cinci poziții în topul european și s-ar apropia foarte rapid de media UE, arată calculele Profit.ro. Spectaculoasă ar fi și creșterea impozitării firmelor în doar trei ani de guvernări PSD-PNL, pe fondul majorării impozitului pe dividende.
Partidele care sunt interesate de formarea noului guvern (PSD, PNL, UDMR și USR) discută mai multe măsuri de creștere a veniturilor bugetare, dintre care cele mai de impact sunt cele care vizează taxarea firmelor și a consumului.
Astfel, partidele au discutat majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea impozitul pe profit de la 16% la 19% și creșterea cotei generale a Taxei pe Valoarea Adăugată de la 19% la 21%, în încercarea de a strânge mai mulți bani la buget pentru reducerea deficitului.
Impozitarea combinată a firmelor ar ajunge astfel de la 24,4% la 32%. România ar urca de pe poziția a 23-a până pe poziția a 18-a, cu doar două puncte procentuale sub rata combinată de impozitare din Polonia, care are atât impozitul pe profit, cât și pe cel pe dividende, la 19%.
Multe dintre celelalte țări din regiune, cu care România este în competiție pentru investiții, ar avea rate de taxare mai mici, cu Ungaria la 23%, balticele la 20-29% și Bulgaria la 15%, spre exemplu.
Amintim că, în 2023, impozitul pe dividende a fost majorat de la 5% la 8%, iar de la începutul acestui an a crescut la 10%. Astfel, de la o cotă compusă de impozitare de 23% în urmă cu trei ani, s-ar putea ajunge la una de 32%, interval în care România a fost condusă de coaliția PSD-PNL, căreia i s-a adăugat la finele anului trecut și UDMR.
În ceea ce privește creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, noul nivel ar aduce România în plutonul țărilor din pozițiile 13-18, de la 23-24 în prezent, alături de Belgia, Cehia, Lituania, Letonia, Olanda și Spania, și peste țări precum Austria, Franța și Germania, printre altele. Dacă luăm în calcul că sunt 11 valori diferite ale cotelor de impozitare practicate de țările UE pentru rata standard, atunci România urcă de pe poziția 9 pe 7.
Situația TVA este una aparte, România având cea mai slabă colectare a acestei taxe dintre toate țările UE. Diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat era de peste 30% în 2022 și estimat chiar la aproape 34% în 2023. Astfel, dintr-un TVA total de 136,7 miliarde de lei care ar fi putut fi încasat din economie, statul a încasat în 2022 doar 94,9 miliarde de lei și așa numitul gap de TVA a fost de 41,8 miliarde de lei.
În 2024, la un nivel TVA total colectat de 121 de miliarde de lei, gap-ul de TVA ar fi undeva la 52-60 de miliarde de lei, în condițiile în care deficitul cash a fost de aproape 153 de miliarde de lei în 2024 sau 8,7% din PIB (respectiv de 9,3% după standardul european).
