Decizia a fost luată după ce mai mulți ieșeni au contestat în instanță construcția a aproape 100 de apartamente.
Blocarea este până la finalizarea dosarului pe fond.
A fost argumentat că două autorizații emise de Primăria Iași contravin Planului Urbanistic Zonal aprobat în urmă cu mai mulți ani.
Dezvoltatorii au obținut de la Primărie aviz pentru 100 de apartamente, deși proiectul inițial prevedea construirea unor case, duplexuri și locuințe individuale mici. Vecinii dezvoltatorilor au blocat proiectul care ar fi dus la aglomerarea străzilor, zona fiind una exclusiv de case, arată Ziarul de Iași.
Peste 30 de familii care locuiesc în zonă au câștigat acum în instanță suspendarea celor două autorizații de construire emise de Primărie pe numele unor dezvoltatori imobiliari.
Tribunalul Iași a decis suspendarea autorizațiilor de construire, până la judecata dosarului pe fond.
Este arătat că dezvoltatorii au obținut două autorizații de la Primăria Iași pentru a ridica 93 de apartamente, cu 96 locuri de parcare.
Acestea au fost grupate ca trei clădiri cu șase tronsoane, respectiv 51 apartamente, pe un teren de 4.187 mp.
Pe un alt teren de 3.547 mp ar urma să fie ridicate două clădiri cu două tronsoane, în total 42 de apartamente.
Regimul de înălțime urma să fie de S+P+2E.
Vecinii au menționat în cererea adresată instanței că proiectul inițial prevedea construirea a 26 de locuințe individuale și duplexuri.
„Aceștia au arătat că, deși actele administrative beneficiază de prezumția de legalitate, suspendarea acestora se justifică atunci când executarea lor ar produce o pagubă iminentă.
În acest sens, reclamanții au invocat faptul că există o îndoială serioasă cu privire la legalitatea autorizațiilor de construire contestate, deoarece acestea au permis modificarea funcțiunii zonei prin autorizarea unor locuințe colective tip bloc, cu un total de 93 de apartamente și 96 de locuri de parcare, fapt ce generează prejudicii semnificative pentru proprietarii din zona rezidențială”, se arată în plângerea depusă.
Au evidențiat faptul că, printr-o adresă din 2023, municipalitatea a transmis dezvoltatorilor că nu pot construi blocuri în zonă. Cu toate acestea, trei ani mai târziu, primăria a eliberat acele autorizații, practic încăldându-și propria opinie.
Recent, instanța a decis și amendarea reprezentanților administrației locale care nu au depus la timp documentele justificative din dosar cerute de magistrați.
Vecinii dezvoltatorilor au susținut că prejudiciul nu se limitează la afectarea cadrului urbanistic, ci include și alterarea caracterului zonei rezidențiale și afectarea dreptului la folosință normală a proprietăților deținute.
„Proiectele autorizate contravin total structurii funcționale a zonei, unde destinația preponderentă este de locuințe individuale cu densitate redusă. Intervenția pentru construcții de tip bloc produce o discontinuitate în coerența spațială și încalcă interesul legitim al proprietarilor de a beneficia de caracterul zonei stabilit la momentul dobândirii locuințelor”, mai arată proprietarii locuințelor din zonă.
Răspunsul dezvoltatorilor
În schimb, dezvoltatorii au susținut că investiția respectă indicatorii aprobați prin planul urbanistic zonal (PUZ) din 2013 și că legalitatea actelor a fost confirmată printr-un control al Inspectoratului de Stat în Construcții.
„Referirea reclamanților la o adresă din 2023 este tendențioasă, deoarece respectiva adresă a reprezentat doar o recomandare tehnică de restudiere a proiectului, solicitare care a fost ulterior îndeplinită.
Suspendarea executării ar produce prejudicii grave și disproporționate, care au suportat costuri semnificative de proiectare și execuție.
Procedura de suspendare nu poate fi utilizată ca instrument de blocare abuzivă a unei investiții legale, în absența unei nelegalități evidente și manifeste”, se arată în răspunsul dezvoltatorilor.
Decizia instanței
Magistrații au decis însă să le dea dreptate reclamanților și să suspende autorizațiile de construire.
„Tribunalul constată că, în aparență, cele două autorizații de construire nu respectă aspectele reglementate de PUZ privitoare la imobilele ce pot fi construite pe suprafețele de teren respective.
PUZ-ul respectiv permite construirea unor locuințe colective mici în mod ocazional. Locuințele colective mici sunt definite ca fiind formate din două apartamente în clădiri cuplate sau izolate.
Or, pârâții au obținut autorizarea unor locuinte colective mari, Astfel, în aparență, autorizarea construcției unor astfel de locuințe contravine prescripțiilor avute în vedere de PUZ, de a se autoriza doar locuințe colective mici, respectiv două apartamente în clădiri cuplate sau izolate”, se arată în decizia judecătorilor.
Cei trei dezvoltatori au făcut deja recurs la hotărârea emisă de Tribunalul Iași.
Stocul imobiliar din România crește
Cel mai recent Indice al activității vânzătorilor de locuințe relevă că numărul locuințelor disponibile spre vânzare în toată România a crescut cu 9,3% în trimestrul al treilea, în ciuda faptului că Bucureștiul a înregistrat o scădere trimestrială a stocului imobiliar disponibil, în timp ce Ploiești, Galați și Oradea au înregistrat o creștere deosebit de puternică.
Indicele trimestrial urmărește evoluția numărului de case și apartamente disponibile spre vânzare în toată România, oferind o imagine a activității vânzătorilor și identificând marile orașe în care oferta imobiliară este în creștere sau în scădere.
Cel mai recent indice realizat de eXp România arată că, în trimestrul al treilea, pe piața imobiliară din România erau listate spre vânzare 118.650 de locuințe, ceea ce reprezintă o creștere de 9,3% față de trimestrul anterior. Dintre cele 10 orașe mari analizate, șapte au înregistrat o creștere a stocului disponibil, în timp ce trei au înregistrat o scădere.
Ploiești și Galați conduc clasamentul creșterilor trimestriale ale stocului imobiliar disponibil
Ploiești a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială a stocului imobiliar disponibil dintre orașele mari analizate, cu o creștere de 22,0% în trimestrul al treilea.
Galați a urmat îndeaproape, cu o creștere de 20,3%, în timp ce Oradea a înregistrat o creștere de 15,2%.
Craiova a înregistrat, de asemenea, o creștere a stocului disponibil cu 5,5%, urmată de Iași (5,1%) și Timișoara (2,9%).
Cluj-Napoca a înregistrat o creștere trimestrială mai modestă, de 0,8%.
Creșterile înregistrate în aceste șapte orașe sugerează că, la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, cumpărătorii de pe multe dintre principalele piețe urbane din România au avut la dispoziție o gamă mai largă de proprietăți, deși amploarea creșterii a variat considerabil.
Bucureștiul contrazice tendința națională, înregistrând o scădere a ofertei imobiliare
În ciuda creșterii la nivel național a stocului de proprietăți disponibile, Bucureștiul a înregistrat o scădere trimestrială de 2,0%.
Brașovul a înregistrat, de asemenea, o scădere a stocului disponibil cu 2,1%, în timp ce Constanța a înregistrat cea mai mare reducere dintre orașele analizate, cu o scădere de 8,0%.
Reducerea din București este deosebit de notabilă, având în vedere poziția sa de cea mai mare piață imobiliară din România, contrastând cu creșterile substanțiale înregistrate în Ploiești, Galați și Oradea.
Aceste diferențe evidențiază condițiile variate de pe principalele piețe imobiliare urbane din România, stocul disponibil crescând în unele orașe și scăzând în altele.
Creșterea disponibilității imobiliare la nivel național survine, de asemenea, pe fondul unei activități de tranzacționare mai slabe, cifrele furnizate de Agenția Națională pentru Cadastru și Evidența Imobiliară (ANCPI) arătând că vânzările de proprietăți au scăzut în trimestrul al treilea comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, sistemul de cadastru al țării a suferit perturbări semnificative în urma unui atac cibernetic din luna iulie, care a afectat procesarea tranzacțiilor imobiliare și a contribuit la reducerea vânzărilor înregistrate.
Pe lângă aceste perturbări, costurile împrumuturilor ipotecare și presiunile mai ample legate de accesibilitate continuă să influențeze deciziile de cumpărare, în special pe piețele urbane mai scumpe din România.
Bucureștiul reprezintă un sfert din stocul național de proprietăți
În ceea ce privește distribuția geografică a locuințelor disponibile în prezent spre vânzare, Bucureștiul deține cea mai mare pondere din stocul național, cu 25,2%.
Cluj-Napoca urmează cu 7,9%, în timp ce Timișoara reprezintă 5,4% și Iași 4,7%.
Brașovul reprezintă încă 3,0% din stocul național de proprietăți.
Împreună, aceste cinci orașe reprezintă 46,2% din totalul locuințelor scoase la vânzare în prezent în toată România.
„Piața imobiliară din România se confruntă cu o perioadă dificilă, numărul locuințelor disponibile pentru vânzare crescând substanțial într-un moment în care activitatea tranzacțională se află sub presiune. Deși recentele perturbări ale sistemului de cadastru au afectat fără îndoială vânzările, accesibilitatea și costul creditelor ipotecare rămân factori importanți pentru cumpărători.
Ceea ce este deosebit de interesant este contrastul dintre București și piața la nivel național. În ciuda creșterii la nivel național a stocului disponibil, în capitală s-a înregistrat o scădere a ofertei imobiliare, ceea ce evidențiază cât de diferit evoluează fiecare oraș în parte și de ce tendințele naționale nu reflectă întotdeauna condițiile de pe teren.
Cererea cumpărătorilor nu a dispărut, dar aceștia adoptă o abordare mai chibzuită, în special în ceea ce privește prețul și costul total al deținerii. Pentru vânzători, provocarea constă în a se asigura că proprietatea lor iese în evidență pe o piață din ce în ce mai competitivă, prețurile realiste și înțelegerea cererii locale devenind esențiale pentru asigurarea unei vânzări de succes”, a spus Andrei Marinescu, directorul eXp România.
Potrivit ultimelor date, un apartament costă, în medie, în România 114.900 de euro, cu aproape 5% mai mult decât în urmă cu un an, iar o tranzacție se încheie în aproximativ două luni.
Deși Cluj-Napoca, București și Brașov conduc topul orașelor unde cumpărătorii trebuie să plătească cel mai mult pentru a face o achiziție imobiliară, cel mai alert ritm de creștere se poate observa față de începutul toamnei trecute în Reșița și în Zalău.
Top 10 cele mai scumpe orașe din România
La nivel național borna de 2.000 euro/mp util este atinsă sau depășită doar în șapte orașe. Cel mai scump centru urban rămâne Cluj-Napoca, singurul oraș unde prețul mediu solicitat pentru apartamentele listate la vânzare trece de 3.300 euro/mp util, după un avans cu 5% în ritm anual.
Următoarele locuri în top sunt ocupate de București (2.312 euro/mp util), Brașov (2.309 euro), Craiova (2.142 euro), Sibiu (2.034 euro), Constanța (2.020 euro), Iași (2.000 euro), Târgu Mureș (1.994 euro), Timișoara (1.984 euro) și Oradea (1.885 euro).
La polul opus întâlnim orașul Reșița, cel mai ieftin din România pentru cei interesați de realizarea unei achiziții imobiliare. Acesta este singurul municipiu reședință de județ unde prețul mediu solicitat cumpărătorilor nu a atins încă pragul de 1.000 euro/mp util. Cele mai importante scumpiri au fost înregistrate, însă, în ultimul an aici.
Discutăm despre un avans cu 15,4%. Un avans apropiat, cu 15,3%, a putut fi observat și în Zalău (1.303 euro/mp util) în același interval de timp., conform Imobiliare.ro.

Ușoare ieftiniri înregistrate doar în două orașe
Doar în două reședințe de județ s-au putut observa în ultimul an ușoare ieftiniri ale prețurilor solicitate pentru apartamente, cu circa 3%. Este vorba despre Călărași (1.160 euro/mp util) și Brăila (1.055 euro/mp util).
Tendințe pe principalele piețe rezidențiale din țară
București: Deși apartamentele noi se vând cu prețuri mai mari decât cele din blocuri vechi, acestea din urmă s-au scumpit mai mult pe parcursul ultimului an. Discutăm despre un avans cu 9% comparativ cu aproape 7% pe segmentul nou.
Cumpărătorii achită cele mai mari prețuri pentru apartamentele noi și vechi listate la vânzare în Sectorul 1 al Capitalei și pe cele mai mici în Sectorul 4.
Dacă privim piața bucureșteană mai în detaliu, putem spune că zona Kiseleff-Aviatorilor este cea mai scumpă, apartamentele fiind listate la vânzare cu un preț mediu de 4.930 euro/mp util în septembrie. În topul zonelor cu cele mai piperate prețuri întâlnim și Herăstrău-Șoseaua Nordului (4.785 euro/mp) și Dorobanți - Floreasca (4.047 euro/mp). Cele mai ieftine cartiere din București sunt Rahova (1.700 euro/mp), Giurgiului (1.707 euro/mp) și Giulești (1.811 euro/mp).
Brașov: Ai nevoie, în medie, de 75 de zile pentru a găsi cumpărătorul potrivit pentru un apartament listat la vânzare în al treilea cel mai scump oraș din România. Perioada de vânzare a crescut ușor în ultima lună. Cele mai scumpe locuințe sunt localizate în Brașovul Vechi unde prețurile ating 3.268 euro/mp util.
Cea mai ieftină zonă din oraș, Florilor, este și singura unde s-au înregistrat ieftiniri mai semnificative în ultimul an (-5%). Unele dintre cele mai importante creșteri de preț au apărut, în schimb, în cartiere precum Bartolomeu (+12%), Tractorul (+10%) și Răcădău (9%).
Cluj-Napoca: Prețul mediu solicitat în Cluj-Napoca a ajuns în septembrie să fie cu 64% mai mare față de media națională. Durata de timp necesară identificării cumpărătorilor este în creștere cu 20% față de septembrie 2025 atingând trei luni. Chiar și în zonele ieftine din Cluj-Napoca, precum Dâmbul Rotund sau Mănăștur, apartamentele sunt listate la vânzare cu prețuri ce pornesc de la 3.000 euro/mp util.
Constanța: Întârzierea deciziei de achiziție cu un an s-a tradus printr-un preț cu 12% mai mare în cazul apartamentelor nou construite în orașul de pe litoral. În cazul locuințelor vechi avansul a fost mai temperat, cu aproape 7%, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. Faleza Nord, Tomis II și Tomis Plus au fost în septembrie cele mai scumpe cartiere din Constanța. În ritm anual, în cele trei zone s-a putut observa un avans cu 12%-14% la nivelul prețului mediu solicitat pentru apartamentele listate la vânzare.
Iași: Ai nevoie de un buget mediu de 106.900 euro pentru a cumpăra un apartament în Capitala Moldovei. Timpul petrecut de o locuință în piață de la listare până la tranzacționare este, în medie, de 73 de zile pe piața locală. Perioada necesară identificării cumpărătorului este apropiată de cea înregistrată în orașe precum Constanța sau Brașov. Cele mai accesibile cartiere sunt Bucium (1.772 euro/mp) și Frumoasa (1.809 euro/mp).
Timișoara: Cumpărătorii au acces la cele mai ieftine apartamente în cartierele Steaua (1.693 euro/mp), Iosefin (1.736 euro/mp) și Freidorf (1.736 euro/mp). La polul opus întâlnim zona Take Ionescu unde prețul mediu solicitat cumpărătorilor depășește 2.500 euro/mp util. Doar locuințele aflate în imediata vecinătate a Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” mai ies în piață cu prețuri similare.
Cât costă o casă în România
Dacă vrei să cumperi o casă în România ai nevoie de un buget mediu de 170.000 euro. Aceste proprietăți au, în medie, o suprafață utilă de 116 metri pătrați.
Cele mai scumpe case de vânzare pot fi găsite tot în Cluj-Napoca (3.375 euro/mp util), oraș unde s-a înregistrat una dintre cele mai semnificativă creșteri ale prețurilor pe acest segment de piață în ultimul an, cu 7%.
Prețurile solicitate cumpărătorilor de case și vile s-au majorat cu 11% în Brașov (2.414 euro/mp), cu 9% în Sibiu (2.095 euro/mp) și cu aproximativ 8% în Craiova (1.721 euro/mp) și în București (2.342 euro/mp).




















