Erbașu anunță vremuri dificile pentru sectorul construcțiilor, după finalizarea proiectelor cu fonduri europene. “Până în aprilie, aduceți, aduceți, aduceți!"

Firmele vor fi nevoite să facă disponibilizări și ar putea avea dificultăți să mai găsească ulterior oameni dacă aceștia vor pleca să muncească în străinătate, mai spune constructorul.

Erbașu acuză capacitatea administrativă slabă a statului, care nu a reușit să pregătească perioada de după finalizarea PNRR.

Firmele au crescut puternic schema de personal și au făcut investiții pentru a acoperi proiectele numeroase din ultimii ani, dar acum se găsesc în situația în care nu mai au alte contracte în execuție.

“Până în aprilie, aduceți, aduceți, aduceți! Șantiere cu 800 de oameni, 1.000 de oameni, 300 de oameni și era încins domeniul construcțiilor. Spunem, domeniul construcțiilor a explodat!

CITEȘTE ȘI Record eMAG Black Friday: Cea mai complexă comandă a inclus produse din peste 30 de categorii

Exploziile nu sunt bune! Nici pe plus, nici pe minus. Atunci când ai o sinusoidă cu amplitudini foarte mari, asta este extrem de dezastruoasă. Tot profitul pe care îl faci în perioadele bune, îl pierzi în următoarea perioadă și poate intri și în pierdere. Pentru că faci investiții, să faci față acestor vârfuri, după care acele investiții nu le mai poți amortiza”, spune Erbașu, la o conferință pe teme de concurență organizată împreună cu Consiliul Concurenței.

Volumul lucrărilor de construcții a crescut în august 2026 cu aproape 36%, date ajustate sezonier, față de aceeași lună a anului trecut.

Pe primele opt luni creșterea este de circa 15%.

Cash-flow-ul limitat din perioada următoare ar putea afecta și capacitatea unor firme de a-și plăti datoriile, iar Erbașu trage o paralelă și cu perioada de boom din preajma aderării la Uniunea Europeană, urmată de criza din 2008.

“Ai credite la bancă, nu le mai poți plăti. Deci, e un fenomen pe care prima dată l-am întâlnit noi românii, în 2004-2008. Când toată lumea a făcut investiții și-a luat utilaje, și-a luat de toate. Pentru că era acel boom imobiliar.

După care, brusc, s-au trezit toți, era plină piața de utilaje, firmele de leasing, parcările pline de mașini, pentru că cei care aveau de plătit leasingurile nu au mai putut să le plătească și s-au trezit cu ele în brațe. De aia vă spun că și aici, este exact același lucru!”, spune Erbașu.

Situația pe care o întrevede Erbașu s-ar datora capacității reduse a statului de a planifica cheltuielile de capital pentru o perioadă mai lungă, mai ales în contextul în care recent s-au dat toate energiile pentru finalizarea PNRR la finele lunii august.

CITEȘTE ȘI Dezvoltatori imobiliari din România, blocați de instanță la cererea localnicilor. Construcția a 100 de apartamente, suspendată la Iași

“Aparatul administrativ din România, nu are capacitatea, ca în același timp, să termine un plan vechi și să pregătească un nou plan. Din păcate, aparatul administrativ este și el la rândul lui sufocat pentru a termina PNRR-ul, cu șase luni înainte n-a mai făcut nimic, iar după ce termină PNRR-ul se gândește ce să facă, cum pregătește următorul plan. Ai în felul ăsta trei luni, șase luni, un an chiar, în care practic activitatea pe piață a construcțiilor este redusă foarte, foarte mult”, explică Erbașu.

El mai susține că piața privată, de construcții comerciale și rezidențiale, nu va putea suplini lipsa contractelor din infrastructura mare, investitorii fiind precauți în această perioadă.

“Investițiile nu se vor opri. Dacă aveam proiectele pregătite, nu ne opream. Pe SAFE au fost contestate licitațiile. Puteam să progresăm, dar ele nu sunt în pâine și sunt miliarde, atât pe partea publică, cât și pe partea privată. Trebuiau să fie active”, mai spune antreprenorul, care precizează însă că se așteaptă la o revenire a lucrărilor în 2028-2029.

Până atunci, una dintre problemele principale pentru firme ar veni din gestionarea angajaților, chiar și pentru firmele care au semnat recent contracte, dar care vor începe efectiv lucrările abia peste un an și jumătate, după faza de proiectare.

CITEȘTE ȘI FOTO Proiect rezidențial de 24 de milioane de euro. Cartierul Vienez din Timișoara lansează o nouă etapă de construcție

“Și până atunci ce fac oamenii? Evident că o parte îi păstrez pe cei mai buni, câțiva dintre ei, și restul îi disponibilizez. Iar când va veni vremea, mai găsesc ce mai găsesc. Că dacă ei au plecat în vest, e o problemă. Germania are deja de anul trecut un program specializat în aducerea de forță de muncă.

Este un program de stimulare cu 200.000 de oameni. Nu o să ia pe toți din România. Oamenii găsesc oportunități, mai ales cei mai buni, așa cum s-a întâmplat ani în urmă, cei tineri, sănătoși, pentru că unul mai bolnav rămâne mai pe lângă casă, ăștia pleacă acolo. Și peste un an și jumătate vrei să-i aduci înapoi? Nu o să-i mai aduci înapoi”, adaugă constructorul.

Erbașu mai atacă și nivelul ridicat al birocrației la stat, precum și solicitările prea stringente din partea Companiei Naționale de Autostrăzi (CNAIR), care vrea garanție pe 10 ani pentru proiecte. Constructorilor le este dificil să obțină scrisori de garanție inclusiv de la băncile de stat pe o perioadă atât de lungă și o perioadă de 5 ani de garanție ar fi suficientă pentru a vedea viciile de execuție, susține Erbașu.

Erbașu vede o perspectivă favorabilă pentru antreprenorii români în reconstrucția Ucrainei, după încheierea războiului, dar pentru acest lucru este nevoie ca firmele românești să încheie parteneriate cu cele din Ucraina, dar și cu firme puternice din Occident și să aibă în același timp și susținere financiară printr-o bancă, în general de stat. “Fără să ai o astfel de susținere, nu pot să mergi acolo”, spune antreprenorul.

Restanțele statului, în scădere

Statul a mai redus din restanțele către constructori, spune Erbașu, care face trimitere la datele Ministerului Fondurilor Europene, potrivit cărora restanțe de 2 miliarde de euro ar fi fost achitate de la finele lunii septembrie, iar firmele ar mai avea 1,2 miliarde de euro de încasat.

CITEȘTE ȘI FOTO ANAF a început să trimită notificări pentru "taxa pe lux"

“Am discutat și cu Ministerul Finanțelor Publice, ei spun că nu ar mai fi atât de multe facturi neplătite. Nu aș vrea să insist că sunt constructori care pe alte programe nu au reușit să mai încaseze. Și acolo e vorba de miliarde de lei. Situația plăților restante încă există, nu mai e de aceeași amploare ca la finele lunii septembrie”, adaugă Erbașu.

În chestiunea problemelor de concurență, Erbașu sfătuiește antreprenorii să fie vigilenți la comportamentul angajaților, ca aceștia să nu comită erori cu schimburi de informații care în urma unei anchete să ducă la o amendă suficient de mare încât să genereze probleme financiare și chiar închiderea firmei.

Pentru anii următori, Erbașu crede că România ar trebui să se obișnuiască cu reorientarea UE către finanțarea proiectelor care să folosească întregii Europe, ceea ce înseamnă că pentru problemele de dezvoltare internă va fi nevoie de fonduri de la bugetul de stat.