„Conflictul din Orientul Mijlociu afectează regiunea ECE în principal prin creșterea prețurilor la petrol și gaze, din cauza dependenței de importurile de energie și a factorilor puternici de preluare a prețurilor”, arată o analiză ING Bank semnată de Frantisek Taborsky, strategul băncii pentru piețele valutare emergente.
ING vede petrolul Brent în banda 80-90 de dolari/baril, cu riscul să ajungă la 100 de dolari și chiar 140 de dolari/baril în cel mai rău scenariu - acela în care aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu va fi sistată. Totodată, ING estimează o scumpire mai abruptă a prețului la gaze și atenționează că acesta ar putea ajunge la 80-100 de euro/Mwh dacă se pierde aprovizionarea cu gazul lichefiat din Qatar. Luni, prețul gazelor pe piața europeană a urcat cu 40%, după ce Qatarul a oprit producția ca urmare a atacurilor cu drone iraniene.
„În ceea ce privește sensibilitatea inflației la prețuri mai mari la petrol, regiunea ECE este în mod tradițional foarte expusă din cauza dimensiunilor sale mici, a dependenței de importurile de energie și a așteptărilor inflaționiste mai puțin ancorate în comparație cu piețele dezvoltate”, arată ING.
Între cele patru țări non-euro din Europa Centrală și de Est, România are cea mai mare trecere a scumpirii prețului la petrol în inflație: la fiecare 10% creștere a cotațiilor țițeiului se adaugă 0,5 puncte procentuale la inflație pe o perioadă de 6-12 luni, pentru că efectele de runda a doua sunt ridicate, deși importul net de energie este de doar 2,6% din PIB, arată ING. Ungaria este următoarea, cu 0,45 pp la inflație, urmată de Polonia (0,35 pp) și Cehia (0,2 pp).
Dacă este extins clasamentul la alte piețe emergente, Turcia este atunci lider detașat, cu 1,1 pp adaos la inflație, pe fondul unui import net de energie foarte ridicat, de 6,2% din PIB, și a unei deprecieri așteptate a monedei.
Băncile centrale sunt așteptate să țină dobânzile mai sus
„Din perspectiva băncilor centrale din Europa Centrală și de Est - majoritatea, cu excepția României, iau în considerare reduceri iminente ale ratelor dobânzii - ne putem aștepta ca acestea să prefere să aștepte mai multă claritate, iar orice decizii imediate vor fi amânate”, arată
Banca centrală a Poloniei are decizie marți – unde analiștii așteptau în mare măsură o tăiere a ratei cheie cu 0,25 pp la 3,75% -, iar Banca Cehiei are ședință în 19 martie. Recent, Banca Ungariei a redus rata cheie cu 0,25 pp, la 6,25%. BNR a păstrat dobânda cheie la 6,5% în ședința din februarie, iar analiștii așteaptă o primă tăiere în mai sau august.
„În România, o reducere a ratei dobânzii nu a fost pe masă deocamdată, dar estimarea noastră pentru o reducere în mai este pusă în pericol, în funcție de durata conflictului SUA-Iran”, notează Taborsky.
În piața de obligațiuni, randamentele plătite de România pe termen mediu și lung au urcat deja luni cu 0,1-0,15 puncte procentuale, revenind la valorile din urmă cu trei săptămâni.
Presiune pe forintul maghiar
Piețele globale au fost surprinse de conflict cu poziții preponderent lungi pe piețele emergente, ceea ce va amplifica reacția investitorilor în cazul deteriorării sentimentului de risc și a creșteri așteptărilor inflaționiste, explică analistul ING.
„Ne așteptăm ca monedele din regiunea CEE să fie sub presiune din cauza sentimentului de aversiune la risc (risk-off), iar pozițiile pe scăderea dobânzii (rates receivers) să sufere din cauza așteptărilor inflaționiste mai mari ca urmare a prețurilor mai mari la petrol și gaze și a unui dolar american mai puternic”, arată Taborsky.
În regiune, ING estimează cea mai mare presiune pe forintul maghiar și lira turcească, unde se înregistrează și cele mai multe poziții long.
EUR/HUF este probabil să înregistreze cea mai mare presiune de creștere din regiune, după ce piața a construit inițial poziții carry long puternice în ultimele luni și apoi le-a transformat în poziționare pre-electorală”, arată ING.,
De altfel, EUR/HUF a crescut cu 0,7% în ședința de luni, la 378 de unități, iar ING estimează că va trece de 380 de unități.
