Acțiunile unor companii de stat ar putea fi "plimbate" juridic în acte din portofoliul statului în cel al viitorului Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) pe care vrea să îl înființeze Guvernul și invers, pentru a se evita eventuala reclasificare a Fondului ca entitate aparținând sectorului administrației publice, fapt care ar avea efect negativ asupra deficitului bugetar și a datoriei publice.
Conform metodologiei Uniunii Europene, respectiv a Sistemului European de Conturi 2010 și a Manualului de Deficit și Datorie Guvernamentală, Institutul Național de Statistică (INS) este instituția responabilă cu raportarea deficitului bugetar conform metodologiei Uniunii Europene, inclusiv cu analiza tratamentului statistic al operatorilor economici, conform Regulamentului UE nr. 549/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 mai 2013 (SEC2010).
"Aceasta (INS – n.r.) poate reclasifica din punct de vedere statistic, în sectorul administrației publice, societăți la care statul este acționar, cu impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publice, prin preluarea la datoria publică a împrumuturilor contractate în nume propriu. Astfel, în cazul reclasificării unei societăți aflată în portofoliul unui fond suveran de dezvoltare și investiții, acțiunea poate atrage după sine reclasificarea întregului fond în sectorul administrației publice, cu impact asupra deficitului bugetar și al datoriei publice", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Soluția găsită de Guvern pentru a contracara acest risc: "ping-pong-ul" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.
"În cazul în care Institutul Național de Statistică reclasifică în sectorul administrației publice o societate ale cărei pachete de acțiuni au fost aduse ca aport în natură de către statul român la capitalul social al unui fond (suveran de investiții și dezvoltare – n.r.), iar această reclasificare a societății poate conduce la reclasificarea acelui fond în sectorul administrației publice, acțiunile respectivei societăți se pot transfera cu titlu gratuit și libere de sarcini din proprietatea privată a fondului în proprietatea privată a statului prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acționarilor, capitalul social al fondului diminuându-se în mod corespunzător", stipulează proiectul de OUG.
Cea mai recentă listă cu companii pe care Guvernul intenționează să le transfere în portofoliul viitorului FSDI cuprinde 2 companii care se află și pe cea mai recentă listă a INS, din 2017, cu companii reclasificate în sectorul administrației publice. Acestea sunt Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Canalelor Navigabile Agigea. Precedenta listă FSDU includea mai multe companii reclasificate, printre care CFR SA.
"Conform Regulamentul Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 (SEC2010), precum și a recomandărilor din Manualul de Deficit și Datorie al EUROSTAT, în vederea calculării deficitului și datoriei guvernamentale, conform cerințelor Tratatului de la Maastricht, pe lângă instituțiile publice, în sectorul Administrației Publice se includ și societățile cu capital integral, sau majoritar de stat care nu-și pot acoperi cel puțin 50% din cheltuieli prin veniturile obținute din vânzarea producției lor, diferența fiind acoperită din resurse bugetare. Pe baza criteriului de 50%, se face distincția dacă o unitate este producător de piață sau non-piață. Aplicarea acestui criteriu presupune o analiză detaliată a vânzărilor (veniturilor) și a costurilor de producție (cheltuielilor)", explică INS.
Riscul de reclasificare ca entitate aparținând sectorului public este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă proiectul guvernamental privind înființarea FSDI. După cum scria Profit.ro în exclusivitate, în urmă cu un an, Eurostat a solicitat Guvernului ca, pentru evitarea acestui risc, viitorul Fond Suveran să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului, să aibă autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului, iar companiile de stat incluse în Fond să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.
Guvernul se pregătește să transfere FSDI unele dintre cele mai importante active ale sale, participații majoritare sau minoritare la 28 de companii, dintre care unele de importanță strategică. Scopul declarat de politicieni pentru Fond este să investească "în vederea obținerii de profit". Iar pentru a face aceste investiții, Fondul va primi de la stat 9 miliarde de lei în numerar, dar și companii a căror valoare totală s-ar apropia, potrivit calculelor Profit.ro, de 50 de miliarde de lei. În total, pe mâna oamenilor numiți politic la conducerea Fondului ar putea ajunge active de aproximativ 60 de miliarde de lei.
