Rezultatele 1 - 25 din 278 pentru "oltenia"

În ultimul trimestru, Electromagnetica a realizat o pierdere de 11,85 milioane lei, care a erodat cea mai mare parte a câștigurilor raportate la 9 luni. La orele prânzului, după un picaj de 15%, pe acțiunile Electromagnetica nu mai exista cerere.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră s-au scumpit masiv anul trecut pe piețele internaționale, de la 8,5 la 21 euro, ceea ce a făcut ca costurile Complexului Energetic Oltenia cu achiziția acestor certificate să ajungă la 42% din cifra de afaceri a companiei. Bugetul rectificat pe anul trecut al CE Oltenia prevede pierderi estimate de peste 975 milioane lei.

Derulată cu aproximativ 20% peste prețul de piață, oferta de răscumpărare de la SIF Oltenia s-a bucurat de o largă participare. Acționarii care au plasat ordine vor vinde câte o acțiune la fiecare 13 titluri subscrise.

Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.

Acțiunile Băncii Transilvania au atins ieri un nou minim la închidere al ultimilor 3 ani. Față de maximul istoric de primăvara trecută care conferea instituției de credit o capitalizare de 12 miliarde lei, titlurile băncii au scăzut cu 36%, cea mai mare a picajului consumându-se la cumpăna dintre ani pe fondul știrii privind promovarea unei taxe pe activele bancare. Parametrii tehnici trădează, însă, intrări de capital pe acest emitent, multe acțiuni schimbând mâinile. Cumpărătorii din aceste zile ar urma să fie cei care ridică prețul la liniștirea apelor.

În 2015, ca urmare a unei decizii luate la nivel guvernamental, CET Govora, furnizor al combinatelor Oltchim și Ciech Soda, dar și al sistemului de încălzire centralizat din Râmnicu Vâlcea, Băile Olănești și Călimănești, a preluat de la CE Oltenia exploatările miniere Berbești și Alunu, cu tot cu efectivul de personal de peste 1.000 de mineri, în schimbul asumării angajamentului de a-și achita datoriile istorice către CE Oltenia pentru livrările de cărbune neplătite din trecut.

Anunțată încă de la jumătatea acestei luni, oferta de răscumpărare de la SIF Oltenia începe de astăzi.

Astăzi, în jur de ora 9 dimineața, hidrocarburile erau principala sursă de energie a României, cu o pondere de peste 26% din total, urmate de energia hidro (circa 22%) și de cea pe cărbune (sub 20%).

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a anunțat, joi, că muncitorii vor primi în plus până la 1000 de lei brut, în limita prevederilor bugetare, măsura fiind anunțată după discuțiile purtate între ministrul Energiei, Anton Anton, conducerea companiei și sindicaliști, în contextul în care minerii au reluat greva declanșată în urmă cu o săptămână.

După un picaj accelerat de 5 sesiuni și ziua de ieri marcată de o volatilitate extremă pe volume excepționale, piața de acțiuni românească s-a stabilizat, pe fondul unei activități de tranzacționare reduse drastic.

SIF Oltenia va derula începând cu 28 ianuarie o ofertă de răscumpărare, plătind prețul de 2,50 lei/acțiune.

Termocentrala Rovinari mai are cărbune doar pentru o zi și jumătate, încetarea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia fiind absolut necesară pentru continuarea activității, susțin oficialii companiei. De altfel, aceștia au făcut miercuri dimineața o nouă ofertă angajaților, în urma căreia minerii de la cariera Jilț Nord, unde a fost declanșat protestul, s-au întors la lucru, ei fiind totodată intimidați de acțiunile în justiție inițiate de oficialități.

Prețul mediu zilnic al energiei electrice cu furnizare în ziua de marți s-a majorat cu 12%, ajungând la 97,63 euro/MWh (456,74 lei/MWh), preț nemaintâlnit din februarie 2017, când prețul mediu zilnic s-a situat și la peste 480 lei/MWh).

Prețul mediu al energiei electrice pe piața spot a crescut cu 30% într-o singură zi și a ajuns la 406 lei/MWh, al doilea record al anului, în pofida unei producții relativ ridicate de energie eoliană, de peste 1.700 MW. Luni dimineață, România importa și 700 MW. O cauză ar putea fi generalizarea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia, au cărui reprezentanți se află deja la sediul Ministerului Energiei, unde discută cu ministrul Anton Anton și cu reprezentanții conducerii companiei

Mai multe sute de mineri din cel puțin două mine ale Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia) au intrat de 2 zile într-o grevă spontană, ca urmare a faptului că administrația companiei i-a anunțat că nu are fonduri pentru majorări salariale. CE Oltenia a recunoscut existența protestelor, sâmbătă seara publicând un comunicat prin care anunță stabilirea” unei întâlniri, luni, între conducerea companiei și partenerii sociali, la sediul Ministerului Energiei.

Picajul bursier de final de an antrenat de ordonanța de urgență care taxează suplimentar multinaționalele a determinat o performanță negativă în anul 2018 pentru indicele BET, al celor mai tranzacționate titluri.

Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Măsura a fost propusă de actuala putere pentru a ajuta Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.

După avansul consistent din ultimele sesiuni, indicii principali de la BVB au pierdut aproximativ 0,4%, pe fondul unei lichidități în scădere. Tranzacțiile cu acțiuni au fost doar cu puțin peste 17 milioane lei, un sfert din activitatea sporită de luni și joia trecută.

Indicele reprezentativ de la BVB a câștigat 0,40%, depășind noi maxime ale ultimelor 6 luni, chiar și în contextul unei sesiuni negative a piețelor de acțiuni europene.

În ultima lună fondurile închise de investiții listate la Bursa de Valori București au adunat câștiguri de aproximativ 120 milioane lei, iar profiturile nete însumate se ridică la 1,38 miliarde lei.

Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, cadrul legal care să facă posibilă înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat de Parlament privind FSDI, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Guvernul urmează să adopte ulterior, prin hotărâre, înființarea FSDI și companiile de stat care vor fi preluate de acesta. Profit.ro a relatat că, la solicitarea ALDE, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără mai scuti de guvernanța corporativă societățile de stat care vor fi incluse în Fond, cum a cerut și Comisia Europeană.

După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, Profit.ro a relatat că liderii ALDE au solicitat ca societățile de stat care vor fi incluse în Fond să nu fie scutite de guvernanța corporativă, cum a cerut și Comisia Europeană. Acum, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără a mai scuti Fondul de aceste prevederi.

La BVB am consemnat un rulaj de peste 75 milioane lei al pieței de acțiuni, asigurat în proporție de peste 2 treimi de titlurile Băncii Transilvania.

După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat luni că partidele de guvernământ nu au căzut de acord cu privire la 5% din datele proiectului. Surse oficiale au precizat pentru Profit.ro că este însă vorba de o prevedere crucială pentru companiile care vor fi incluse în Fond, și anume respectarea obligațiilor în vigoare privind guvernanța corporativă, care au fost solicitate chiar de către Comisia Europeană și pe care proiectul de ordonanță le elimină.

România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene.