UniCredit are un nou scenariu de bază pentru criza generată de războiul din Orientul Mijlociu: conflictul ar urma să se prelungească, dar la o intensitate mai redusă. Strâmtoarea Ormuz, prin care trecea circa o cincime din producția mondială de petrol, ar urma să rămână de facto închisă până la vară, însă în estimarea băncii infrastructura energetică din regiune va rămâne în mare măsură neafectată.
Prețul petrolului Brent ar urma să scadă de la nivelurile curente care gravitează în jurul a 110 dolari barilul spre 100 de dolari la jumătatea acestui an și la 90 de dolari la finele anului. Prețul gazului (referință TTF) ar urma să scadă de la circa 60 euro/MWh la 40 euro/MWh la finele anului – media anuală ar urma să urce de la 30-35 euro/MWh, cât era estimarea anterioară a UniCredit, la 50 euro/MWh.
În scenariul de bază, UniCredit estimează o creștere economică de 2-3% în cele mai multe țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Însă creșterea ar putea scădea la 0-2%, în 2026 și 2027, dacă șocul prețurilor la energie se prelungește și are o intensitate mai ridicată.
Fragilitatea regiunii constă în dependența ridicată de importuri de petrol și gaze, în timp ce spațiul fiscal pentru atenuarea impactului prețurilor mai mari la energie este limitat, arată economiștii băncii italiene.
„În scenariul nostru de bază, impactul fiscal al prețurilor reglementate și al plafoanelor temporare anunțate este probabil gestionabil, în timp ce în scenariul advers, spațiul fiscal pentru pachete ample de sprijin menite să protejeze economia pare limitat”, arată UniCredit.
În scenariul de risc, războiul ar urma să escaladeze, cu distrugeri ale instalațiilor energetice, ceea ce ar duce prețurile la petrol la 130 dolari/barilul, iar cele la gaze la 100 euro/MWh, niveluri la care se vor stabiliza până în ultimul trimestru din acest an.
Riscuri politice
Pe lângă riscurile la adresa prognozei venite din escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și a unor de derapaje fiscale, UniCredit notează și riscuri politice care ar putea duce la destrămarea coalițiilor de guvernare și/sau la alegeri anticipate în țări precum Polonia, Serbia și România, precum și din incertitudinile legate de alegerile din 12 aprilie din Ungaria.
Economiile ECE ar putea însă primi un sprijin suplimentar din stimulul fiscal și creșterile de cheltuieli militare în Europa.
România, cea mai mică creștere economică...
„Ajustarea fiscală va afecta creșterea economică din România, Slovacia și Ungaria, unde ne așteptăm la rate de creștere mai mici”, arată UniCredit.
Pentru cele mai multe țări din regiune, consumul a rămâne principalul motor al creșterii economice. În cazul României, consumul este așteptat să aducă o scădere în variația PIB, evoluție contrabalansată însă de creșterea investițiilor.
Pentru România, banca italiană reduce de la 1,5% la 1% estimarea de creștere pentru 2026, respectiv de la 3% la 2,3% pentru 2027. Ar fi un al treilea an cu creștere anemică, după 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025.
Creșterea economiei românești din acest an ar urma să fie cea mai redusă din regiune, la nivel egal cu cea a Slovaciei și ușor sub cea a Ungariei (1,1%), respectiv la mai puțin de jumătate din media ECE, estimată să încetinească de la 2,3% în 2025, la 2,1% în acest an și apoi să accelereze la 2,3% în 2027. Economia Poloniei este așteptată să crească cu 3% în acest an și cu 2,8% în 2027.
...și cea mai ridicată inflație
Rata prognozată a inflației anuale este majorată de la 4% la 6,7% pentru 2026, România fiind iar „campioana” inflației, pentru al treilea an la rând, în condițiile în care în 2025 a încheiat cu o inflație de 9,7%, de aproape trei ori peste media regională.
Prognoza pentru 2027 a fost majorată de la 3,2% la 3,3% - România nu va mai avea cea mai mare rată a inflației din ECE, dar va fi tot peste media regională de 2,9%.
„Prețurile reglementate protejează consumatorii de impactul creșterii prețurilor la gaze, în timp ce prețurile la combustibili sunt controlate mai selectiv. În România, contracția consumului, pe fondul creșterii inflației generate de taxele mai mari și scumpirea energiei, ar putea limita efectele de runda a doua”, arată UniCredit.
România, printre cele mai îndatorate țări. Risc de derapaj fiscal
UniCredit a ajustat în jos prognoza privind deficitul bugetar, de la 6,4% la 6,2% din PIB – la nivelul țintei guvernului. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,1% din PIB (față de 5,7% estimat anterior).
Totuși, banca italiană avertizează cu privire la riscurile venite din noua criză a prețurilor la energie, inclusiv asupra ratingului de credit, unde România are perspectivă negativă și cel mai redus nivel de investment grade.
„Riscul derapajului fiscal determinat de prețurile mai mari la energie va rămâne o preocupare cheie pentru țările cu deficit ridicat, cum ar fi România, Ungaria, Polonia și Slovacia, existând riscul de reducere a ratingului de credit din cauza creșterii economice mai slabe și a creșterii ponderii datoriei”, arată raportul.
Chiar dacă deficitul este în scădere (de la 9,3% în 2024 și 7,6% în 2025), acesta rămâne considerabil peste creșterea economică, ceea ce înseamnă că îndatorarea relativă va crește.
Datoria publică a urcat de la 35% din PIB în 2019, la aproape 60% din PIB anul trecut, iar UniCredit vede o creștere la 64,6% în acest an. Astfel, România urcă pe locul al doilea în topul celor mai îndatorate țări din regiunea Europei Centrale și de Est, fiind doar în spatele Ungariei – așa cum Profit.ro scria anterior, România urmează traseul Ungariei, cu deficite mari, datorie din ce în ce mai mare și un cost mare cu serviciul acesteia, în condițiile dobânzilor ridicate plătite creditorilor.
În 2027, datoria publică ar urma să urce la 67,6% din PIB, ușor sub Polonia (68,5%) și Ungaria (74,4%), dar peste Slovacia (65,9%), Slovenia (64%), Croația (55,9%), Cehia (45,3%) și Bulgaria (33,3%).
România va avea în continuare cel mai ridicat deficit de cont curent, la 6,4% din PIB în 2026 și 6% din PIB în 2027, în scădere totuși de la 8% în 2025. Deficitul extern ridicat înseamnă și o dependență de împrumuturile externe, în condițiile în care fluxurile de investiții străine directe acoperă doar o parte din balanța contului curent.
Spre comparație, Polonia este estimată să aibă un deficit extern de 1,2% din PIB în acest an, Ungaria unul de 2,5%, și Cehia unul de 0,1%.
BNR nu mai scade dobânda cheie...
Dacă anterior BNR era așteptată să reducă rata cheie de la 6,5% la 5,5% în acest an, respectiv la 4,5% în 2027, UniCredit estimează că rata va rămâne la 6,5% în acest an și va scădea doar până la 6% în 2027, nivel la care va fi cea mai ridicată din regiune, alături de cea a Ungariei.
UniCredit se așteaptă ca băncile centrale din Ungaria și Cehia să crească dobânzile în acest an, în linie cu Banca Centrală Europeană, apoi să le reducă în a doua jumătate a anului următor. În cazul Poloniei, creșterea dobânzilor ar putea fi evitată, în condițiile unei inflații reduse și a reglementării prețurilor la utilități.
...ba chiar ar putea să crească dobânzile în piață
„Ne așteptăm ca BNR să amâne reducerile ratelor dobânzii până în a doua jumătate a anului 2027 și să majoreze ratele dobânzilor interbancare prin restrângerea lichidității pentru a susține stabilitatea leului, dacă este necesar”, arată UniCredit.
Dobânzile din piață sunt cele care contează pentru creditele acordate de bănci. După episodul alegerilor din mai 2025, dobânzile la tranzacțiile interbancare s-au întors spre nivelul ratei facilității de depozit a BNR, de 5,5%, în condițiile în care excedentul de lichiditate a continuat să se recupereze și să crească.
În februarie, înainte de începutul războiului din Orientul Mijlociu, excedentul mediu zilnic de lichiditate atingea 45 de miliarde de lei sau circa 9 miliarde de euro. Este de așteptat ca acesta să fi scăzut în martie, pe fondul intervențiilor BNR în piața valutară – fără a lua în calcul intrările și ieșirile legate de datoria publică, rezervele valutare au scăzut cu aproape 1,9 miliarde de euro.
UniCredit estimează o depreciere ușoară al leului, de la 5,1 lei/euro la 5,17 lei/euro, la finele acestui an, respectiv la 5,25 lei/euro la finele lui 2027.
