Rezultatele celei mai recente ediții a studiului, realizate de Impetum Group în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), evoluția indicatorilor de-a lungul celor șase ani de la prima ediție CONFIDEX, diferențele dintre percepție și realitate și factorii care influențează percepția, ca fundament al încrederii, s-au numărat printre temele unei dezbateri organizate de Impetum cu reprezentați ai mediului de afaceri din România, la care au participat Florian Libocor (economist-șef BRD), Alexandru Dincovici (director general RBL), Victor Vișan (CEO & fondator FormTex) și Andrei Cionca (CEO și co-fondator Impetum Group).
"Vorbim despre un studiu de percepție și tot timpul ne punem întrebarea care este diferența între percepție și realitate, pe de-o parte, și pe de altă parte de ce este influențată această percepție. (...) În momentul în care începi să intri în analiză și să vezi care sunt fundamentele, care sunt triggerii din spatele acestui fenomen atât de complex, care se numește încredere, și începi să desfaci acest concept, cred că lucrurile devin foarte interesante", a spus Cionca la începutul dezbaterii.
Mai departe, el a prezentat câteva corelații remarcate cu privire la cea mai recentă ediție, în raport cu evoluțiile ultimilor șase ani.
Evoluția Indicelui CONFIDEX de-a lungul celor șase ani: precauția devine noua normalitate și stabilizează percepția
În ceea ce privește indicele CONFIDEX, principala observație făcută este că managerii care se declară precauți sunt categoria de respondenți care dă stabilitate indicelui de încredere, împiedicând astfel fluctuațiile foarte mari de încredere.
Astfel, începând cu anul 2022, segmentul "Precauți" a rămas stabil, în jurul valorii de 37-42%, având cel mai probabil la bază incertitudinile economice persistente.
Celelalte două categorii, "Relaxați" și "Îngrijorați", au fost mult mai volatile.
Segmentul "Relaxați" a debutat cu un procent moderat în 2020 (26% în Q2 2020 și a avut o scădere vizibilă în 2021, reflectând incertitudinile și temerile din perioada pandemiei. Din 2022, segmentul a crescut constant, atingând un maxim de 41% în S1 2023, ceea ce indică o creștere a încrederii și optimismului în rândul populației. Ulterior, procentul a oscilat ușor, dar a rămas relativ ridicat, sugerând o stabilizare a sentimentului pozitiv.
Segmentul "Îngrijorați" a avut inițial un procent ridicat (39% în Q2 2020), reflectând anxietățile legate de pandemie și impactul economic, și a scăzut treptat până în 2023 (22% în S1 2023), pe măsură ce situația s-a îmbunătățit. Din a doua jumătate a lui 2024, și în 2025, procentul a crescut din nou ușor (până la 34% în S2 2024), pe fondul unor factori noi de incertitudine (inflație, geopolitică).
Cursul valutar: evoluția din perspectiva mediului de afaceri versus date oficiale
Analiza arată că deși cursul valutar s-a dovedit cel mai stabil indicator macro din România acesta a fost totodată cel mai puțin “credibil” pentru mediul de afaceri.
Practic, managerii supraestimează riscul valutar și își fundamentează strategiile de preț și bugetele pe un scenariu de depreciere care, istoric vorbind în ultimii ani, nu s-a materializat la magnitudinea anticipată.
Ponderea managerilor care anticipau o depreciere a leului a fost permanent la cote ridicate, fluctuând între 41% (S1 2023) și 73% (S2 2024), în timp ce cursul real al BNR a rămas ancorat într-un interval extrem de îngust, 4.92 – 4.98 RON/EUR.
Printre posibilele motive ale acestui pesimism persistent Impetum include efectul de memorie (amintirea perioadelor de depreciere istorică a leului), corelația subiectivă (tendința de a asocia creșterea prețurilor cu o scădere automată a puterii leului față de euro, chiar dacă cele două fenomene pot avea cauze și dinamici diferite), respectiv incertitudinea macro (deficitele gemene, comercial și bugetar, care, teoretic, pun presiune pe leu, chiar dacă intervențiile BNR neutralizează această presiune în piață).
PIB: evoluția din perspectiva mediului de afaceri versus date oficiale
Analiza Impetum s-a oprit și asupra estimărilor managerilor privind evoluția PIB, unde este remarcat că atunci când este anticipată înrăutățirea situației factorii de decizie iau măsuri înaintea unei astfel de evoluții, ceea ce nu se întâmplă și când este anticipată o creștere a economiei: "Percepția managerilor tinde să fie un indicator întârziat față de șocurile economice pozitive, dar un indicator anticipativ (leading) pentru perioadele de recesiune/stagnare".
Astfel, managerii români sunt mai prudenți în a declara perioade de boom, dar foarte rapizi în a semnala crize.
Totodată, tind să suprapună adesea inflația mare cu scăderea PIB-ului. Un exemplu din acest punct de vedere este anul 2022, când deși economia creștea ei se simțeau "în recesiune" din cauza erodării marjelor de profit.
Inflația: evoluția din perspectiva mediului de afaceri versus date oficiale
În privința inflației, analiza percepțiilor managerilor vs realitate arată mai multe etape distincte de-a lungul timpului:
- Faza de Anticipare Perfectă (2021 - S1 2022): Managerii au fost un indicator “leading” (anticipativ) excelent. Încă din S2 2021, pesimismul a sărit la 85%, anticipând explozia inflației care a urmat în 2022. Când inflația reală era încă sub 10%, managerii erau deja aproape de consens (88%) că prețurile vor exploda.
- Vârful de Corelație (S2 2022): Era momentul în care inflația atingea maximul de 16.4% (T4 2022), iar ponderea celor care anticipau creșteri cobora ușor, semn că managerii simțeau că s-a atins “tavanul” creșterilor de prețuri.
- Divergența de Dezinflație (2023 - S1 2024): Pe măsură ce inflația reală a scăzut accelerat (de la 14.5% la 4.9%), optimismul managerilor a crescut, dar a rămas prudent, plafonându-se la circa 24%. Managerii au rămas sceptici că prețurile vor scădea cu adevărat, chiar dacă rata inflației (viteza de creștere) s-a redus.
- Noua Îngrijorare (S2 2024 - 2025): În prezent se observă o re-convergență pesimistă. Managerii par să fi “citit” corect noul val inflaționist înainte ca acesta să se vadă deplin în cifrele oficiale. Linia roșie, indicându-i pe managerii care se așteaptă la inflație în creștere, a urcat din nou spre 56-57%, anticipând corect re-accelerarea inflației din 2025 (estimată spre 9% în T4 2025 din cauza măsurilor fiscale și a deficitului).
Studiul CONFIDEX este realizat din 2020 de Impetum Group și reunește o comunitate de peste 4.500 de antreprenori și manageri din România.
Lansat ca un instrument de monitorizare a crizei COVID, studiul a devenit un indicator de referință privind percepțiile mediului de business.
Indicele CONFIDEX a coborât în cea mai recentă ediție de la 51,3 la 47,2 puncte, marcând cea mai mare scădere de la o ediție la alta de la lansarea studiului, și revenind la un nivel comparabil cu cel din prima jumătate a anului 2021.
