În paralel, apetitul de finanțare din partea companiilor dă semne de slăbire. Pe fondul inflației ridicate și al contextului geopolitic, sănătatea financiară a companiilor începe să se degradeze.
Autoritățile admit totodată, la conferința Profit.ro IMM – Provocări pentru antreprenorii mici și mijlocii într-un mediu plin de incertitudini Ediția a VI-a, că ritmul programelor pentru IMM-uri, subvenționate de la buget, trebuie să fie mult mai accelerat, iar programe ca Start Up Nation trebuie continuate.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BRD, CITR, Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Salt Bank, Siguu
Pe lângă crizele succesive din ultimii 5 ani - pandemie, criză energetică, război în apropierea țării -, instabilitatea politică creează incertitudini privind investițiile, pentru că antreprenorii așteaptă să vadă ce se întâmplă cu guvernul, ce programe, creșteri de taxe sau modificări de legislație, a declarat Secretarul General adjunct al IMM România, Daniel Urîtu.
Secretarul General adjunct al IMM România a arătat că la nivelul singurei confederații patronală, reprezentativă la nivel național, care reprezintă interesele IMM-urilor în dialogul cu Guvernul privind fiscalitatea, debirocratizarea, s-a constatat că după ce firmele s-au confruntat în ultimii cinci ani cu diverse crize, acum toată lumea este în expectativă din cauza instabilității politice.
Mai avem acum și zilele acestea și criza politică, ca să o denumim așa. Chiar râdeam zilele trecute cu colegii (...) și ziceam că noi nu avem nevoie de o criză mondială pentru că noi ne le facem pe ale noastre.
Criza de zilele acestea, politică, sau instabilitatea politică creează niște incertitudini ce țin de investiții și în rândul antreprenorilor, pentru că antreprenorii așteaptă să vadă ce se întâmplă cu guvernul, cine mai vine la o guvernare, ce idei mai are prin cap, ce programe sau creștere de taxe sau modificări de legislație și atunci toată lumea este în expectativă să vadă ce se mai întâmplă ca să știe direcția de care o ia”, a spus Daniel Urîtu.
Enumărând problemele cu care se confruntă antreprenorii, reprezentantul IMM-urilor a arătat că una dintre cele mai importante este inflația, având în vedere că în România avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproape de 10%, în condițiile în care media la nivelul Uniunii Europene este până în 3%.
”Acest lucru duce automat la creșterea costurilor pe care le au firmele. Este o altă taxă, iar din păcate aceste lucruri împing de la spate și creșterea prețurilor pentru serviciile sau produsele pe care le oferă, automat reducerea consumului, dar și creșterea fiscalității, suprapusă cu creșterea inflației, conduc la aceste lucruri.
Plus că nu poți să transferi toate aceste taxe în preț, pentru că nu o să mai vinzi. Și atunci antreprenorii se confruntă și cu reducerea marginii de profit. Și atunci își mai pun întrebarea, mai este profitabil, mai merită să investești?”, a arătat Secretarul General adjunct al IMM România.
Acesta a adăugat că au crescut termenele de plată către clienți, către furnizori, subliniind că în sectorul distribuitorilor, caree sunt încă afectați de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).
”Avem un sector întreg unde marginea de profit este sub 1% din cifra de afaceri, iar ei sunt nevoiți să plătească acel 1% totuși din cifra de afaceri. Și ne povesteau că erau nevoiți să apeleze la credite bancare ca să-și poată să-și plătească impozitul și taxele. Și revenim la întrebarea, mai merită să faci afaceri sau mai bine pui banii pe care îi ai într-un depozit sau în titlurile de stat unde știi că ai un venit asigurat?”, a mai arătat Daniel Urîtu.
Sectorul distribuției este afectat totodată de creșterea prețurilor la transporturi, respectiv creșterea prețurilor la combustibil.
Domeniul cel mai afectat în perioada aceasta, potrivit anelizelor IMM România,este agricultura, pentru că este o perioadă în care necesită investiții foarte mari pentru pregătirea terenului, pentru culturi și atunci creșterea prețurilor la combustibil afectează foarte mult acest sector.
O altă problemă cu care se confruntă IMM-urile este și concurența neloială în mai multe sectore, dar în special în sectorul ospitalității și al service-urilor auto.
”Vrem ca și antreprenorii sau persoanele care prestează diverse servicii nefiscalizat, să se conformeze și să plătească taxele, pentru că și din cauza acestui fapt ne cresc taxele antreprenorilor care sunt onești”, a spus Secretarul General adjunct al IMM România.
O altă problemă cu care se confruntă IMM-urile este finanțarea.
”Ne împrumutăm la bancă cu dobânsi mai mari decât se împrumută alte firmele din Uniunea Europeană și acest lucru reduce competitivitatea firmelor românești, din păcate. Și este o problemă structurală care vine din zona publică și ar trebui regulată cumva, pentru că dacă mai aveam o monedă, încercăm să adoptăm poate și noi moneda Euro, astfel încât să avem o inflație mai redusă, să ne putem împrumuta la costuri comparative cu competitorii noștri din Uniunea Europeană și poate astfel vom putea ajunge la aceeași competitivitate cu alte firme din Uniunea Europeană”, a mai arătat reprezenentantul IMM România.
El admite totodată că ritmul programelor pentru IMM-uri, subvenționate de la buget, trebuie să fie mult mai accelerat. Potrivit reprezentantului IMM-urilor, programe ca Start Up Nation trebuie continuate, iar finanțarea nu ar trebui să fie alocată după ani.
Secretarul General adjunct al IMM România a arătat că, în primul rând, toți antreprenoriști doresc stabilitate și creditibilitate, inclusiv din perspectiva măsurilor fiscale.
De asemenea, ar trebui ca guvernanții să folosească mai eficient fondurile europene, în condițiile în care în doar patru luni se finalizează PNRR și mai trebuie accesați 10 miliarde de euro.
”În cazul în care nu vom reuși să îi absorbim pe toți, bineînțeles că acele costuri contractate vor fi transferate pe bugetul de stat, adică colectate din impozitele și taxele de la antreprenori sau de la populație. Drept urmare, trebuie să accelerăm ritmul. Nu știu cât mai putem din cele 10 miliarde accesa, dar este o nevoie strrgentă. În primul rând PNR-le și apoi din politica de coeziune. Pentru că astfel putem să reducem presiunea asupra bugetului de stat”, a spus Baniel Urîtu.
Acesta a adăugat că ritmul programelor pentru IMM-uri trebuie să fie mult mai acelerat.
”Vorbim în continuare despre Startup Nation 2024 și suntem în anul 2026.
Încă nu s-au încheiat înscrierile planurilor de afaceri, nu mai vorbim despre asigurarea contractelor de finanțare sau implementarea efectivă a lor. În 2 ani de zile dispare oportunitatea acelei finanțari. Ce doreau antreprenorii să finanțeze acum 2 ani de zile, nu mai pot să finanțeze acum”, a spus reprezentantul IMM România.
Acesta a reclamat și derularea programului de digitalizare disetinat IMM.
”Programul de digitalizare pentru IMM-uri, din PNRR, iarăși, a durat 2 ani de zile să se depună și să se evalueze proiectele. După ce s-a întâmplat acest lucru, o parte dintre potențialii beneficiari au renunțat la acele contracte pentru că nu mai era de interes pentru ei. O altă parte au mers mai departe și au implementat planurile de afaceri, în schimb acum așteaptă, deja am înțeles că sunt situații de 12 luni, să primească acei bani.
Deci este necesar că aceste programe să aibă un ritm mai accelerat și să fie mai simpliste pentru antreprenori”, a spus Secretarul General adjunct al IMM România.
Potrivit acestuia, antreprenorii susțin programele de tip IMM Invest Plus, unde au și o componentă de finanțare, de subvenționare a costului creditului.
”Două cele mai importante lucruri care îi fac pentru antreprenori să nu apeleze la un credit bancar constau în faptul că nu au garanții - și aici pot apela la FNGCIMM - și al doilea lucru în constituie costurile ridicate ale creditului. De asta este nevoie și de subvenționare a creditului”, a mai spus Daniel Urîtu.
El a pledat pentru continurea unor programe ca IMM Invest Plus sau Start Up Nation, dar într-o măsură mai aplicată și mai atractivă pentru antreprenori.
Daniel Urîtu a amintit că, potrivit Eurostat, România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană cu privire la ponderea tinerilor antreprenori cu vârsta între 20 și 29 de ani, iar în această privință Start Uo Nation s-a dovedit a fi de succes.
”Deci aici vedem impactul acestor programe, iar statisticile Ministerului Economiei, care a implementat programul, arată că cei din primele două ediții, prin taxe și impozite pe care le-au plătit firmele finanțate prin Start Up Nation, au returnat la bugetul de stat 150% din valoarea finanțată către ei. Drept urmare, din aceste analize, vedem impactul investițiilor în IMM-uri”, a conchis Secretarul General adjunct al IMM România.
Apetitul de finanțare din partea companiilor dă semne de slăbire la începutul lui 2026, semnalează Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor.
Pe fondul inflației ridicate și al contextului geopolitic, sănătatea financiară a companiilor începe să se degradeze.
Inflația s-a menținut aproape de 10% în ritm anual timp de mai multe luni, ceea ce amplifică presiunea asupra companiilor.
Creditarea încetinește la început de 2026
După un final de 2025 cu apetit crescut pentru finanțare, inclusiv pe segmentul creditării în euro, începutul lui 2026 aduce o inversare de trend.
„În ianuarie și februarie, valoarea creditelor noi acordate companiilor s-a cifrat la 11,4 miliarde lei, în scădere cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a spus reprezentantul ARB.
Deteriorarea situației financiare reduce atât capacitatea, cât și dorința companiilor de a se împrumuta. Doar 5% din solicitările de credit sunt respinse, însă există și cazuri în care companiile renunță, fie din cauza condițiilor, fie pentru că finanțarea nu acoperă necesarul.
Cât fac IMM în economie
Structura economiei rămâne dominată de firme mici, dar dezechilibrele devin tot mai vizibile. „Avem în jur de 931.000 de firme în România. 99,8% sunt IMM-uri, care generează aproximativ 60% din valoarea adăugată în economie și angajează circa 68% din salariați. 94% dintre companii sunt microîntreprinderi, cu până la 9 angajați, și generează doar 26% din valoarea adăugată.
La polul opus, companiile mari reprezintă 0,2% ca număr și generează 40% din valoarea adăugată”, a spus Folcuț.
Accesul la finanțare nu este principala problemă
Datele BNR arată că accesul la finanțare nu se află printre principalele preocupări ale companiilor. “Accesul la finanțare se poziționează pe locul 9 din 10 în topul problemelor companiilor.
Ce le preocupă în mod special sunt costurile de producție și cu forța de muncă, fiscalitatea, concurența și disponibilitatea forței de muncă bine pregătite, și abia apoi vine creditul”, a spus ea.
Băncile văd riscuri în sectoare-cheie
În evaluările generale ale băncilor, mai multe sectoare sunt considerate riscante pentru creditare.
„În mod general, sectoarele considerate mai riscante sunt construcțiile, industria, agricultura și comerțul”, a arătat Folcuț, subliniind însă că firmele cu indicatori financiari solizi nu întâmpină probleme în accesarea creditelor.
În acest context, reprezentantul ARB a indicat necesitatea unor măsuri de sprijin pentru stimularea finanțării.
„Este relevant să vedem în ce măsură putem stimula capacitatea companiilor de a accesa credite, inclusiv prin utilizarea unor mecanisme de garantare testate”, a spus Folcuț.
Stabilizarea finanțelor publice, obținută cu mari eforturi, și perspectiva de a nu mai crește taxele în perioada următoare reprezintă un câștig major, obținut cu eforturi mari, și o direcție la care statul nu trebuie să se mai abată, întrucât dezechilibrele bugetare generate de stat sunt suportate în final de populație și firme, transmite secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Florin-Alexandru Zaharia
Resursele statului în această perioadă trebuie concentrate pe obținerea unei părți cât mai mari din fondurile disponibile în cadrul PNRR, finanțări care vin de la Uniunea Europeană.
"Nu sunt așteptări sau perspective pentru a crești din nou taxele. Această stabilizare, cred că este cel mai mare câștig pe care îl avem în acest moment și de la care nu trebuie să ne abatem. Iar în al doilea rând, cred că este esențial și aduc în discuție nevoia de a concentra toate resursele statului în această perioadă pe zona de implementare a proiectelor pe fonduri europene, întrucât avem șansa de a trage, prin acest mecanism pus la dispoziție de către Comisie, PNRR, niște volume (de finanțare, n.r.) care sunt neutre din punct de vedere fiscal.
Adică sunt niște finanțări care intră în economia noastră fără să îi luăm de la dumneavoastră", a declarat Zaharia.
Datele publicate recent de către Eurostat au arătat un deficit bugetar de 7,9% (standard ESA, utilizat la nivelul Comisiei Europene), sub nivelul de peste 8% anticipat de către Guvern anul trecut la rectificarea bugetară. Rezultatul bugetar mai bun a fost obținut în bună măsură ca urmare a modificării PNRR. România a reușit anul trecut cea mai amplă corecție a deficitului bugetar dintre statele UE, de la 9,3% în 2024 la 7,9%, nivel care este încă cel mai ridicat dintre țările membre.
Cred că acest lucru spune foarte multe și în acest moment cred că avem nevoie de răbdare, dar ceea ce pot să vă spun este că această corecție și această confirmare de către piețe și de către agențiile de rating și de către toți investitorii noștri instituțional a traiectoriei și aceste cifre ne dau speranța că elementele care lipsesc și ne-au caracterizat ultimii trei ani, și anume predictibilitate, sunt lucruri despre care putem să vorbim în continuare.
Din păcate, acum contextul politic nu ne ajută să întărim acest lucru, dar cred că dumneavoastră (mediul privat, n.r.) aveți nevoie, în primul rând, de predictibilitate", a spus secretarul de stat al Ministerului Finanțelor.
Corecția care s-a realizat deja în privința deficitului, cea mai amplă din UE, confirmă că nu mai sunt necesare măsuri de ajustare care să pună presiune pe populație și companii, arată acesta.
"Trebuie să învățăm din ultimii trei ani, că întotdeauna când statul creează dezechilibre bugetare, nota de plată va veni populației și mediului privat.
Și duc aici discuția vis-a-vis de turbulențe, termen folosit zilele acestea, și cred că trebuie să avem grijă să rămână turbulențe, pentru că, așa făcând o metaforă vis-a-vis de zborurile cu turbulențe, în general ele se termină și aeronava ajunge la destinație. În acest sens sper să reușim și noi să atingem 2031 cu ținta de 3% deficit și să ne setăm niște obiective care ne pot duce într-o zonă importantă", a declarat Florin Zaharia.
Inflația și deficitele bugetare la niveluri foarte ridicate afectează competitivitatea firmelor românești.
"Ne uităm la inflație și ne uităm la deficit și vedem că România este campioană. Ambele elemente fiind lucruri care, din păcate, afectează competitivitatea firmelor noastre și în ansamblu economia. Și cred că este aspectul la care trebuie să fim foarte atenți pentru a nu compromite următoarea decadă de dezvoltare a României", potrivit reprezentantului Ministerului Finanțelor.
România se află pe ultimele locuri în Europa în privința asigurării afacerilor de către IMM-uri, pe fondul numeroaselor probleme cu care acestea se confruntă în acitivtatea zilnică, spune Diana Enăchescu, CEO Siguu.
"IMM-urile sunt motorul economiei unei țări, care generează 60% din PIB, așa cum se întâmplă în toate economiile din Europa. Noi adresăm zona de asigurare a acestor business-uri. Din păcate, România se află pe locuri codașe la asigurarea business-ului. IMM-urile și antreprenorii au atâtea probleme încât zona de prevenție financiară nu este pe agenda lor, în general.
Sunt foarte puține IMM-uri care au asigurări pentru spațiu, pentru echipamente, pentru răspundere civilă față de terți sau de întrupere a activității din cauza incidentelor neprevăzute. Nu este pe agenda lor pentru că agenda lor este foarte plină cu celelalte probleme, care, din păcate, nu se termină.
În opinia reprezentantului Siguu, un incident neprevăzut, cum ar fi un incendiu, poate scoate din business un mic restaurant, afacere construită cu sacrificii în ani de zile.
"Totul poate să dispară într-o zi și nu există resurse financiare pentru a reveni la normal, poate să dureze de la zile la luni până când activitatea va fi reluată sau poate să se închidă sau să intre în insolvență.
Există percepția de birocrație, de multă complexitate, de prețuri mari în privința încheierii unui polițe, dar este vorba doar de percepție.
Asigurările sunt produse destul de complexe, nu sunt produse ușoare, vorbim de o asigurare facultativă care ține de sănătatea abordării business-ului și, dacă nu se întâmplă în niște momente cheie, spre exemplu când iei finanțare de la bănci, care te obligă la asigurarea investiției respective, nu reprezintă o prioritate pentru antreprenori", a mai spus Enăchescu.
Siguu Broker de Asigurare prezintă o soluție care simplifică procesul de achiziționare a unei polițe prin digitalizare.
"Digitalizarea este soluția pentru multe probleme ale antreprenorilor, în sensul că oferă acel timp minimal necesar rezolvării acestor aspecte.
Este nevoie de multă educație financiară în această privință. Antreprenorii, în multe cazuri, nu știu ce nu știu. Este rolul nostru, al mediului de afaceri și al autorităților, să încercăm să-i îndrumăm într-o direcție cu informațiile necesare dezvoltării sănătoase a business-ului acestora.
Este greu, în contextul actual, cu atâtea probleme pe masă, să te gândești cum să abordezi lucrurile mai bine pentru tine ca antreprenor.
Asigurarea riscurilor sau controlarea acestor riscuri ajută IMM-urile să fie reziliente", a arătat directorul general al Siguu.
Siguu.ro este un startup românesc dezvoltat cu o investiție inițială de aproximativ 500.000 de euro, care a activează pe piața asigurărilor pentru companiile mici și mijlocii.
Creditele cu garanții de stat vor avea o rată NPL, de neperformanță, de 5 ori mai mare față de medie, pentru că unele bănci au acordat “un pic mai ușor” acest tip de împrumuturi, pentru care nu există cadrul legal care să permită restructurarea, afirmă Ionuț-Daniel Coleașă, Partner, CITR.
"Avem astăzi o rată a creditelor neperformante de 2,69%, în comparație cu 1,8% media UE. Din estimările noastre, creditele cu garanții de stat vor avea o rată de NPL de 5 ori mai mare. Astea sunt estimările noastre interne, pentru că din experiență practică unele bănci au acordat un pic mai ușor aceste credite față de creditele pe care le dau în mod normal. Și este o dificultate în a le trata atunci când vorbim de o criză de lichiditate.
Atunci când vorbim de criză de model de business sau de profitabilitate, niciun credit pe care banca nu-l are ca o garanție de stat nu ți-l restructurează, pentru că cel mai probabil nu oferă perspective de a-ți reveni", spune Coleașă, la conferința Profit.ro IMM - Provocări pentru Antreprenorii mici și mijlocii într-un mediu plin de incertitudini.
Nu există însă, la acest moment, un cadru legal care să permită restructurarea creditelor cu garanții de stat, atunci când sunt șanse reale de depășire a unor dificultăți temporare.
"Adică au obligativitatea în primă instanță să notifice fondul de garantare și să execute garanția. Am înțeles că Ministerul de Finanțe acum o lună de zile a ieșit cu un comunicat în care a spus că gândește un program astfel încât pe modelul Spaniei și Italiei să se poată restructura și creditele cu garanții de stat atunci când antreprenorii arată că merită. Adică este o stare de dificultate temporară care poate fi depășită.
Pentru că e firesc ca și statele membre să vină cu astfel de inițiative, pentru că între 2020 și 2023-2024 a fost nevoie de acest suport al statelor pentru aceste companii, cu siguranță. (...) Încercăm să venim cu soluții, cât mai din timp, pentru a nu se ajunge în insolvență. Din păcate companiile care ajung în insolvență au o rată foarte mică de reinserție", transmite partenerul CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, parte a Impetum Group.
Astfel, din experiența portofoliilor din România doar între 3 și 5% din companiile care ajung în insolvență ies din această procedură.
"Asta e o cifră care, pe de o parte, mă face optimist, că dacă noi ne facem treaba mai bine și în zona asta de prevenție putem să ajutăm la gradul ăsta să crească, pe de altă parte ne îngrijorează foarte tare, pentru că se provoacă un efect în lanț de domino. O companie când intră în insolvență nu afectează doar proprii salariați, propria familie sau bugetul de stat, afectează și alte companii în lanț, care-i sunt clienți sau furnizori", menționează Coleașă.
În cazul crizelor de lichiditate, a fost transpusă o directivă europeană în materie de prevenire a insolvenței, "Directiva a doua șansă", cu două mecanisme noi, pe lângă insolvența sau reorganizare, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, care însă vin, la rândul lor, cu alte provocări.
Printre soluțiile pe care antreprenorii le au se numără acordurile confidențiale cu toate părțile implicate, pentru amânarea termenelor de plată sau încasarea mai rapidă a sumelor de la clienți, dacă este vorba doar de o criză de lichiditate și o dificultate temporară, acordul de restructurare, deși au fost doar 3 sau 4 astfel de acorduri până în prezent, sau insolvența.
La nivel internațional, numărul insolvențelor este așteptat să crească în acest an cu 24% față de nivelul pre-pandemic, și mai îngrijorător fiind că 2026 ar urma să fie un an de vârf și un an de domino.
Practic, companii mari, reziliente în ultimii 5-6 ani, ar urma să “pice” și vor antrena multe companii mici și mijlocii, foarte vulnerabile.
Două exemple sunt retailerul de produse de lux Saks Global Retail și furnizorul automotive First Brands Group.
Principalele cauze al acestui fenomen sunt costurile ridicate din ultimii ani, care au erodat puternic marjele antreprenorilor, și accesul mult mai dificil la finanțare, alături de creșterea economică sub așteptări și de tensiunile geopolitice, care au pus presiune pe tot lanțul de aprovizionare.
Și în România a crescut, în primul trimestru, numărul de insolvențe, cu 13% față de aceeași perioadă din 2025.
"Sunt 1.800 de companii care au intrat în insolvență astăzi, față de 1.600 de companii la nivelul trimestrului trecut. Nu ne îngrijorează foarte tare în primă instanță asta, pentru că dacă ne uităm la 2024 au fost tot 1.800 de companii care au intrat în insolvență. Deci, practic, e un platou", a mai spus Ionuț-Daniel Coleașă.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) poate acorda garanții de la câteva mii de lei până la 12,5 milioane de lei, pe firmă sau pe grup, și încearcă să se îndrepte și direct către firme, suplimentar față de canalele pe care le folosea pentru sprijinirea mediului de afaceri, prin intermediul sectorului bancar, arată Cătălin Leonte, Director General FNGCIMM
Potrivit acestuia, IMM-urile beneficază din partea Fondului în principal de garanții pentru credite de 300.000-500.000 de lei, nu foarte mari, credite care sprijină mai ales microîntreprinderile, dar cu o rată de default foarte mică, de 0,86%, sub media pieței.
De asemenea, am constatat o altă categorie de firme care au o nevoie acută de cashflow și care ar avea nevoie de creditare. Într-un astfel de mediu, echilibristica este extrem, extrem de greu de făcut, pentru că și noi, ca firmă care garantăm creditele și care, în ultima instanță, suntem cei care decontează către bănci dacă firma intră în imposibilitate de plată, facem niște analize de risc. Nu dăm efectiv garanții oricui, ci acelor firme care probează bonitate financiară și au capacitate de rambursare.
De foarte multe ori, cei care se duc la bancă pentru un anumit proiect sunt evaluați, sigur, la bancă, mult mai amplu pe multe lucruri, dar prima este capacitatea de rambursare. Dacă răspunsul este pozitiv că au capacitate de rambursare, sunt întrebați de garanții. Aici intervenim noi. Există posibilitatea ca, dincolo de aceste garanții reale, prin scriere de ipoteci și așa mai departe, sunt multe business-uri care funcționează, sunt foarte bune, dar care funcționează în spații închiriate sau care și-au acoperit capacitatea de acoperire cu garanții reale și atunci au nevoie de alte garanții", a declarat Leonte.
Potrivit acestuia, la nivelul UE, nu se mai dorește dezvoltarea de programe cu componentă de grant.
"Vă pot spune din perspectiva Asociației Europene de Garantare, la care ședința căreia am participat la Varsovia săptămâna trecută, că din punct de vedere al acestei asociații europene și a celor de la Comisia Europeană, nu se mai dorește să se acorde programe și să se dezvolte programe la nivel european cu parte de grant. Se dorește mai mult să se dezvolte și să fie transferat către guvernele naționale, în funcție de nevoile specifice și totodată posibilitățile pe care le are guvernul de a finanța astfel de programe și, de asemenea, dezvoltarea de instrumente financiare.
Și aici vin eu cu elementele de notate către dumneavoastră. Există viață după IMM Invest, aceste programe au fost foarte cunoscute, dar noi și astăzi putem să dăm garanții tuturor firmelor care doresc o garanție. Putem să dăm garanții de la câteva mii de lei până la garanții de 12,5 milioane de lei pe firmă sau pe grup. Dar ce vă pot spune este că în acest moment, în urma acreditării pe care am primit-o în baza evalorilor internaționale, vom fi în perioada următoare în postura de a gestiona patru programe cu fonduri europene. Două sunt pe zona de dezvoltare regională, Centru și Sud-Vest Oltenia și încă două sunt pe dezvoltare-inovare și celelalte programe de economie socială", a spus șeful FNGCIMM.
Garanțiile pe care Fondul le dezvoltă și acordă în prezent din fonduri proprii sunt până la maxim 80% nivel de garantare, față de 90% prin IMM Invest, de exemplu.
Instituția va comunica mai mult referitor la faptul că acordă direct garanții firmelor. În acest sens, a anunțat recent și o colaborare cu brokerii de credite.
"Pornind de la o constatare că anul trecut 47% din creditele pentru IMM-uri au fost acordate prin acestul intermediar financiar, firme de brokeraj, și noi am dezvoltat acest program de a colabora cu brokerii pentru a informa și pentru a pregăti firmele în primul rând pentru accesarea unor credite, evident, și dublate de garanție din partea noastră. De asemenea, am discutat și cu cei de la bănci să accentuăm cumva activitatea existentă.
Am venit cu produse noi, am lansat produse noi, unele dintre ele pentru refinanțarea programelor IMM-Invest, pentru că vă spuneam mai devreme că era vorba de probleme de cashflow la unele firme și de ajungere la rambursare a programelor IMM-Invest și IMM-Invest Plus, mai ales, care nu aveau posibilitate de prelungire și atunci am dezvoltat aceste produse din fonduri proprii, care să fie încă o gură de oxigen pentru aceste companii", a declarat Cătălin Leonte.
În următoarea perioadă, Fondul se va îndrepta către mediul de afaceri prin intermediul IMM România și a camerelor de comerț pentru a intra în contact cu firmele pe care le-ar putea sprijini.
"Mesajul este că puteți să ne contactați și direct. Noi nu am lucrat până acum direct cu firmele, cu mediul de afaceri, ci prin intermediul băncilor. Însă am schimbat lucrul acesta în sensul că ne îndreptăm și noi către firmele pe care le avem în portofoliu, și de asemenea, prin intermediul camerelor de comerț, a IMM România, vom participa la programele dânșilor de roadshow în țară, prin care să ne popularizăm ceea ce facem și sperăm să ajutăm, într-o măsură cel puțin la fel de bună, mediul de afaceri", a arătat șeful FNGCIMM.
Vă pot spune din perspectiva Asociației Europene de Garantare, la care ședința căreia am participat la Varsovia săptămâna trecută, că din punct de vedere al acestei asociații europene și a celor de la Comisia Europeană, nu se mai dorește să se acorde programe și să se dezvolte programe la nivel european cu parte de grant. Se dorește mai mult să se dezvolte și să fie transferat către guvernele naționale, în funcție de nevoile specifice și totodată posibilitățile pe care le are guvernul de a finanța astfel de programe și, de asemenea, dezvoltarea de instrumente financiare. Și aici vin eu cu elementele de notate către dumneavoastră. Există viață după IMM Invest, aceste programe au fost foarte cunoscute, dar noi și astăzi putem să dăm garanții tuturor firmelor care doresc o garanție.
Băncile resping foarte puține solicitări de credit din partea firmelor și finanțare există, nu aceasta este problema, spune Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din BRD Groupe Société Générale, care subliniază că actualul context economic este dificil, dar nu există un blocaj. Antreprenorii trebuie să înțeleagă mai bine inclusiv conceptele de bază și să aibă încredere în bănci că pot fi parteneri și nu doar finanțatori, au nevoie să comunice mai mult și să nu mai repete aceleași greșeli.
„Sectorul de IMM este, într-adevăr, cel mai atrăgător, dar și cel mai vulnerabil”, spune Daniliuc,
„Ca bancă-partener, practic în primul rând vrei să îți înțelegi rolul de a dezvolta, de a crește sau de a susține afacerea clienților pe care ai. Pentru că e unde mers că se poate de pragmatic. Adică dacă clienților noștri le este bine și nou trebuie să ne fie bine”, adaugă el.
La nivel macroeconomic există tot felul de stimuli negativi, dar lucrurile trebuie să meargă înainte, iar pe parte de creditare pot fi găsite soluții, în orice context, ca lucrurile să meargă mai departe, spune Daniliuc.
„Dar nevoile sunt mult mai largi. De a-i ajuta să vadă mai clar și să înțeleagă mai clar ce vulnerabilități au. Cum să se aștepte la ce n-ar trebui să se aștepte. Poziționarea de a oferi clienților o componentă de dezvoltare”.
Firmele sunt într-o vrie în care trebuie să găsească soluții pe termen scurt, nu reușesc să se consolideze, sunt preocupate de să încaseze și să plătească la timp, li se anulează comenzi, au criza de personal. Aici este rolul băncilor, ca partener, să ajute firmele să se dezvolte – inclusiv afaceri de familie, cu rulaje de 2-4 milioane de euro, explică oficialul BRD.
„Adică, așa cum spuneam, să înțeleagă un cashflow, să vadă cum și integrează sistemele de plăți și încasări, cum găsesc soluții de a depăși momente critice, reprezintă o preocupare și o temă mai actuală acum decât a fost într-un context în care lucrurile merg bine, se dau credite, economia merge, avem afaceri și așa mai departe”.
Doar 1% din IMM din România fac export, spune directorul direcției specializate din BRD. O prioritate ar trebui să fie dezvoltarea acestui sector, inclusiv prin facilitatea accesului antreprenorilor la informații.
În acest moment, preocuparea firmelor este spre eficiența afacerilor.
„Toată lumea vrea să-și eficientizeze afacerea. Nu aș spune că e o amânare de investiții, ci o canalizare a proiectelor de investiții care duc la eficientizarea companiei”, spune Daniliuc.
Creditarea nu este nici măcar o provocare sau o îngrijorare, crede directorul BRD, pentru că există experiența crizei financiare, și știu cum să gestioneze și să acorde ajutor companiilor. Provocarea este mai degrabă, la nivel macro de sector, de a dezvolta, de a avea un sector cu IMM care să aibă încredere.
„Ce dezarmează foarte mult este o doză de ignoranță, de a crede că, într-adevăr, știu eu mai bine cum am de făcut, neîncrederea asta pe care o vedem, pentru că rata de respingere a solicitărilor de credit este una foarte mică. Ce înseamnă asta? Nu că băncile nu vor să acorde credite”.
Dezvoltarea înseamnă și cum băncile ajută firmele să-și accelereze fluxurile de numerar, cum să-și integreze sistemele contabile, astfel încât să existe o viziune cât mai rapidă asupra încasărilor, astfel încât băncile să poată veni cu o compensare de finanțare.
Un alt exemplu este în zona asigurărilor. Oficialul BRD prezintă cazului unui client care a avut asigurare de întrerupere a afacerii și a putut să-și mute operațiunile după un incendiu și să continue producția.
„În esență, provocarea rămâne aceeași. De a comunica, de a informa, de a ne asigura că ceea ce comunicăm este recepționat corect”, adaugă Daniliuc, care adaugă că din lipsa de încredere în a comunica cu finanțatorul se agravează probleme care ar putea fi altfel rezolvate.
Daniliuc spune că vede repetate aceleași greșeli, inclusiv unele legate de concepte de bază. Spre exemplu, firmele continuă să finanțeze proiecte pe termen lung prin credite pe termen scurt, ceea ce aduce un dezechilibru.
„Unul din lucrurile interesante pe care l-am învățat cu foarte mulți ani în urmă, de la primul CEO al ING din România, a fost chiar acesta, în care era o discuție și în care spunea așa când faci o greșeală prima dată, nu e absolut nicio problemă. E firesc, e uman, cu toții greșim. Când a doua oară faci aceeași greșeală, ori ești rău intenționat, ori ești un idiot”, povestește Daniliuc.
BRD are un program de formare în business – District IMM – prin care a trecut peste 3.000 de antreprenori în ultimii trei ani, cu teme precum dezvoltarea unui plan de acțiune sau unui strategii, de planificarea financiară, motivarea echipelor, gestionarea conflictelor, relație și negociere, explică Daniliuc.
„Am sentimentul de foarte mult când discutăm că ne așteptăm că doar instituțiile, că-i banca, că-i minister, că-i fond, că este asigurător, că ei trebuie să facă. Nu, cu toții trebuie să facem. Și este o chestiune de responsabilitate în a ajuta pe fiecare”.
