Astfel, va fi introdusă platforma WorkinRomania.gov.ro, unde vor fi gestionate toate procedurile, pentru ca angajatorii să aibă un proces mai rapid și mai clar.
"Vom avea reguli stricte pentru agențiile de recrutare, ca să eliminăm intermediarii care profită de oameni sau ocolesc legea. În felul acesta, lucrătorii vor fi protejați prin obligații clare de informare, astfel încât fiecare să știe din start unde vine, ce salariu are și în ce condiții lucrează.
În același timp, angajarea străinilor va fi corelată cu nevoile reale ale economiei și, foarte important, păstrăm în România străinii care au studiat aici și care pot începe să muncească fără drumuri inutile și fără birocrație", spunea recent ministrul Economiei.
Noile reglementări facilitează accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, simplifică procedurile și reduce termenele de avizare, în condițiile în care se înregistrează o criză a forței de muncă la nivel național.
Cele mai importante prevederi ale Ordonanței de Urgență:
- Crearea WorkinRomania.gov.ro – Platforma unică națională prin care Guvernul va gestiona în mod transparent, sigur și digitalizat accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, asigurând fluxul de comunicare între autorități;
- Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare” aprobată prin Hotărâre de Guvern și actualizată semestrial pe baza datelor ANOFM/INS și a consultării cu partenerii sociali; serviciile specializate de plasare fiind corelate cu această listă;
- Instituirea unui depozit financiar - 75.000 euro pentru 250 de muncitori străini – ca mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale;
- Standardizarea contractelor – 1. contractul de prestări servicii (agenție–angajator) 2. contractul de plasare tripartit (agenție–angajator–lucrător), inclusiv în limba română și într-o limbă înțeleasă de lucrător, 3. contractul de muncă (angajator–lucrător);
- Instituirea principiului “angajatorul plătește” prin care se interzice solicitarea de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, asigurându-se astfel alinierea la standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE.
În ultimii 10 ani, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în România a crescut de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022-2025.
Pentru acest an a fost stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.
Profit.ro a semnalat anterior că Guvernul a redactat deja noile reguli, mai drastice, pentru agențiile care recrutează muncitori non-UE.
Erau pregătite astfel garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 euro, filtre severe pentru acționari și administratori, monitorizarea muncitorilor cel puțin 2 ani și obligația agențiilor de a suporta costurile de repatriere.
Condițiile sunt pregătite în contextul în care, cum a anunțat anterior Profit.ro, Guvernul a observat că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE, folosind Bucureștiul doar ca o poartă către alte state europene.
Prin actul normativ redactat acum sunt create registre naționale și o platformă digitală controlată de MAI.
Una dintre reguli va fi că agențiile trebuie să notifice autoritățile în maximum 3 zile dacă un muncitor lipsește nemotivat 5 zile, ceea ce încurajează o supraveghere strictă asupra mobilității acestora.
Garanții de minimum 200.000 de euro pentru muncitorii migranți
Textul proiectului introduce măsuri care pot schimba structural piața de recrutare: garanții financiare uriașe, obligații noi cu costuri foarte ridicate, filtre de securitate extinse, limitarea severă a actorilor eligibili și un sistem digitalizat, centralizat, controlat strict de stat.
Va fi impus și un depozit financiar obligatoriu, pe care orice agenție trebuie să îl constituie la Trezoreria Statului, înainte de a putea fi autorizată.
„Nivelul depozitului financiar (…) este de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini și se majorează cu 100.000 euro pentru fiecare 1000 de străini suplimentari”, se precizează în proiect.
Acești bani sunt imobilizați pe toată durata funcționării agenției și pot fi executați automat de stat în diverse situații (expulzări, repatrieri, amenzi), urmând ca firma să fie obligată să reconstituie garanția în 30 de zile.
Interdicția de a percepe comisioane de la muncitori
Proiectul introduce o regulă aparent menită să protejeze muncitorii străini: agențiile nu mai pot percepe niciun comision, taxă sau depozit de la lucrători.
Companiile de recrutare trebuie să nu fie „amenințări la adresa securității naționale”
Proiectul introduce un sistem de verificare amplu, în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) verifică:
-
cazier fiscal,
-
cazier judiciar,
-
apartenența la structuri care au fost sancționate,
-
statutul de „persoană semnalată cu implicare în activități ce constituie amenințări la adresa securității naționale”.
„Reprezentanții legali (…) nu sunt semnalați cu implicare în activități care constituie amenințări la adresa securității naționale”, conform (Art. 5 alin. 1 lit. g din proiect)
Agențiile trebuie să supravegheze timp de doi ani a muncitorilor străini
Textul proiectului obligă agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani după intrarea în România, fiind responsabile pentru:
-
vizite trimestriale la locul de muncă;
-
sesizarea autorităților la orice suspiciune de exploatare;
-
raportarea rapidă a absențelor nemotivate ale muncitorilor;
-
identificarea de noi locuri de muncă dacă aceștia își pierd jobul.
„Agențiile au obligația de a verifica trimestrial, prin vizite, respectarea condițiilor de muncă.”, conform Art. 10 alin. 12 lit. f din proiect
Pentru firmele care lucrează cu sute sau mii de persoane, aceste obligații presupun un aparat logistic și administrativ uriaș, care ridică costurile la niveluri greu de susținut.
Un registru național al angajatorilor
O altă prevedere cu potențial semnificativ de control și concentrare de putere este crearea platformei:
WorkinRomania.Gov.ro, operată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne
Platforma include:
-
Registrul Angajatorilor Străinilor (R.A.S.)
-
Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor (R.A.P.S.)
și interconectează toate bazele de date ale ministerelor relevante, inclusiv MAI, MAE, Justiție, ANAF.
În plus, agențiile sunt obligate să încarce acolo toate datele reprezentanților, asociaților și acționarilor — un grad de control fără precedent într-un sector privat obișnuit.
Suspendarea sau retragerea autorizației poate avea loc extrem de ușor
După intrarea în vigoare, o agenție poate fi suspendată dacă:
-
nu include toate elementele ofertei în contractul de muncă;
-
nu reîntregește garanția în 30 de zile;
-
20% dintre muncitori nu au calificare corespunzătoare;
-
nu raportează orice situație prevăzută în OUG.
„Într-un interval de 6 luni consecutive, dacă 20% dintre străinii mediați nu dețin nivelul de calificare necesar, autorizația se suspendă”, se mai precizează în inițiativă.
”Retragerea definitivă a autorizației se poate întâmpla și mai ușor — inclusiv dacă muncitorii ajung în situații de exploatare, chiar dacă agenția nu a avut nicio contribuție”, scrie la Art. 19 alin. 1 lit. e din proiect.
Astfel, agențiile devin responsabile nu doar de recrutare, ci, practic, de viața socială a muncitorului în România.România riscă să piardă forța de muncă străină prezentă deja în țară, în favoarea Spaniei, într-un context în care legislația internă descurajează atât muncitorii, cât și angajatorii, atenționa recent Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
În timp ce Spania anunță măsuri de legalizare pentru peste 500.000 de muncitori străini și oferă stabilitate și perspective clare de integrare, România continuă să aplice o strategie rigidă și coercitivă.
„România repetă același model greșit: în loc să atragă și să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid. Nouă ni se aplică sancțiuni pentru că muncitorii pleacă în Vest, în condițiile în care aducerea lor în România este extrem de birocratică, durează mult, iar dacă ajung în ilegalitate, de multe ori din necunoașterea procedurilor de imigrare, nu există nicio formă de amnistie pentru ei. Există doar repatrierea. Între timp, Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni.
De ce ar mai rămâne aici? Spuneam încă din primăvara anului 2025 că România ar trebui să ofere amnistie străinilor care doresc să muncească, dar se află în ilegalitate. Autoritățile române nu au făcut nimic și neagă existența acestor situații. Spania nu a pierdut timpul”, declara Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Autoritățile aleg să pedepsească recrutorii pentru plecarea muncitorilor străini din România, în timp ce refuză să vadă realitatea europeană. Spania, Italia și Portugalia au adoptat politici de amnistie pentru zeci de mii de muncitori, oferindu-le garanția intrării în legalitate. În acest context, sancțiunile aplicate în România nu fac decât să alunge forța de muncă spre statele care o acceptă și o protejează.
În aceste condiții, muncitorii străini nu mai sunt descurajați de riscul ilegalității, pentru că știu că alte state le vor oferi acte. Atâta timp cât România răspunde doar cu amenințări și restricții, orice efort al agențiilor este lipsit de valoare, iar forța de muncă pleacă acolo unde este dorită și protejată. România pierde astfel o resursă pe care o are deja pe teritoriul său, dintr-un motiv simplu: refuză să o legalizeze.
,,Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-și face actele și a munci acolo. Este ca și cum ai avea o mașină bună în curte, dar fără plăcuțe. În loc să o înmatriculezi, o dai la fier vechi și aștepți să cumperi alta mai târziu.
Atâta timp cât România refuză o lege a amnistiei și nu își urmărește interesul economic, va continua să piardă oameni, bani și competitivitate, în timp ce alte state europene câștigă exact din ceea ce noi alungăm”, mai arăta Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Aproape 7% din populația Bucureștiului a ajuns astăzi să fie reprezentată de străini.
Autoritățile din Capitală au gestionat, anul trecut, situația a peste 144.000 de persoane, dintre care peste 100.000 sunt din state precum Nepal, Turcia, Sri Lanka.
Celelalte 42.000 de persoane au venit, în special, din Italia, Suedia și Franța, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări.
Principalul scop pentru stabilirea reședinței în Romania a fost angajarea în muncă – peste 60.000 de persoane.
Ionuț Cârdei, șeful Direcției pentru Imigrări a Municipiului București, spune: „Începând cu anul 2016 și până în prezent, creșterea a fost substanțială, astfel că, raportându-ne la numărul complet, numai pe raza municipiului București, creșterea este de cinci ori, iar dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, creșterea este de aproape trei ori.
De asemenea, am ținut să punctez faptul că la populația municipiului București, aproximativ 7%, sunt cetățeni străini. Dacă acest trend va continua și numărul lor va crește în același ritm, în următorii cinci ani vom ajunge undeva cam un sfert din oamenii care locuiesc în București să fie străini. Anul trecut, creșterea este de aproape 30%.”
În 2025, polițiști au aplicat și peste 1.500 de sancțiuni pentru nerespectarea legislației în domeniu, în valoare de peste 2.700.000 de lei.
