"Avem astăzi o rată a creditelor neperformante de 2,69%, în comparație cu 1,8% media UE. Din estimările noastre, creditele cu garanții de stat vor avea o rată de NPL de 5 ori mai mare. Astea sunt estimările noastre interne, pentru că din experiență practică unele bănci au acordat un pic mai ușor aceste credite față de creditele pe care le dau în mod normal. Și este o dificultate în a le trata atunci când vorbim de o criză de lichiditate.
Atunci când vorbim de criză de model de business sau de profitabilitate, niciun credit pe care banca nu-l are ca o garanție de stat nu ți-l restructurează, pentru că cel mai probabil nu oferă perspective de a-ți reveni", spune Coleașă, la conferința Profit.ro IMM - Provocări pentru Antreprenorii mici și mijlocii într-un mediu plin de incertitudini.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BRD, CITR, Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Salt Bank, Siguu
Nu există însă, la acest moment, un cadru legal care să permită restructurarea creditelor cu garanții de stat, atunci când sunt șanse reale de depășire a unor dificultăți temporare.
"Adică au obligativitatea în primă instanță să notifice fondul de garantare și să execute garanția. Am înțeles că Ministerul de Finanțe acum o lună de zile a ieșit cu un comunicat în care a spus că gândește un program astfel încât pe modelul Spaniei și Italiei să se poată restructura și creditele cu garanții de stat atunci când antreprenorii arată că merită. Adică este o stare de dificultate temporară care poate fi depășită.
Pentru că e firesc ca și statele membre să vină cu astfel de inițiative, pentru că între 2020 și 2023-2024 a fost nevoie de acest suport al statelor pentru aceste companii, cu siguranță. (...) Încercăm să venim cu soluții, cât mai din timp, pentru a nu se ajunge în insolvență. Din păcate companiile care ajung în insolvență au o rată foarte mică de reinserție", transmite partenerul CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, parte a Impetum Group.
Astfel, din experiența portofoliilor din România doar între 3 și 5% din companiile care ajung în insolvență ies din această procedură.
"Asta e o cifră care, pe de o parte, mă face optimist, că dacă noi ne facem treaba mai bine și în zona asta de prevenție putem să ajutăm la gradul ăsta să crească, pe de altă parte ne îngrijorează foarte tare, pentru că se provoacă un efect în lanț de domino. O companie când intră în insolvență nu afectează doar proprii salariați, propria familie sau bugetul de stat, afectează și alte companii în lanț, care-i sunt clienți sau furnizori", menționează Coleașă.
În cazul crizelor de lichiditate, a fost transpusă o directivă europeană în materie de prevenire a insolvenței, "Directiva a doua șansă", cu două mecanisme noi, pe lângă insolvența sau reorganizare, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, care însă vin, la rândul lor, cu alte provocări.
Printre soluțiile pe care antreprenorii le au se numără acordurile confidențiale cu toate părțile implicate, pentru amânarea termenelor de plată sau încasarea mai rapidă a sumelor de la clienți, dacă este vorba doar de o criză de lichiditate și o dificultate temporară, acordul de restructurare, deși au fost doar 3 sau 4 astfel de acorduri până în prezent, sau insolvența.
"Elementul esențial este timingul. Cu cât reușim să ajungem la timp într-o companie care are dificultăți cresc șansele de reușită. (…) Eu sunt totuși optimist vis-a-vis de ce se întâmplă în piață. Să nu uităm că în ultimii 10 ani am avut o dublare, sau peste 100% creștere a produsului Intern brut. Sunt foarte mulți investitori care vin astăzi și să uită în România, investitori de private equity sau private credit, cu care și noi încercăm să colaborăm în zona de dificultate temporară, pentru că de cele mai multe ori partenerii au nevoie de nouă infuzie de capital", spune reprezentantul CITR.
La nivel internațional, numărul insolvențelor este așteptat să crească în acest an cu 24% față de nivelul pre-pandemic, și mai îngrijorător fiind că 2026 ar urma să fie un an de vârf și un an de domino.
Practic, companii mari, reziliente în ultimii 5-6 ani, ar urma să “pice” și vor antrena multe companii mici și mijlocii, foarte vulnerabile.
Două exemple sunt retailerul de produse de lux Saks Global Retail și furnizorul automotive First Brands Group.
Principalele cauze al acestui fenomen sunt costurile ridicate din ultimii ani, care au erodat puternic marjele antreprenorilor, și accesul mult mai dificil la finanțare, alături de creșterea economică sub așteptări și de tensiunile geopolitice, care au pus presiune pe tot lanțul de aprovizionare.
Și în România a crescut, în primul trimestru, numărul de insolvențe, cu 13% față de aceeași perioadă din 2025.
"Sunt 1.800 de companii care au intrat în insolvență astăzi, față de 1.600 de companii la nivelul trimestrului trecut. Nu ne îngrijorează foarte tare în primă instanță asta, pentru că dacă ne uităm la 2024 au fost tot 1.800 de companii care au intrat în insolvență. Deci, practic, e un platou", a mai spus Ionuț-Daniel Coleașă.
