Banca Națională a României se bazează pe restrângerea lichidității și creșterea dobânzilor în piața interbancară pentru a controla inflația, explică guvernatorul Mugur Isărescu, care încearcă să minimizeze necesitatea, dar și capacitatea băncii centrale de a crește dobânda de politică monetară, situată la un nivel neschimbat de 2,5% în ultimul an, perioadă în care inflația a stat mai mereu peste țintă. Isărescu mai arată că este nevoie de noi instrumente pentru intervenția în piața monetară.
Rata anuală a inflației a crescut din nou în aprilie, la 4,1%, deși BNR prognoza la începutul anului că aceasta se va situa în jurul a 3%. Reaprinderea inflației a determinat banca centrală să schimbe prognoza pentru perioada următoare și să admită că cel mai probabil nu se va încadra în ținta de maximum 3,5% pentru creșterea prețurilor (în estimările din februarie vedea inflația la 3% la finele lui 2019).
„De ce nu ne ducem cu rata de politică monetară? Nu putem să ne desprindem de ce fac țările din regiune”, spune guvernatorul.
Isărescu dă exemplul Ungariei, unde rata cheie este de circa 1%, în timp ce inflația a ajuns la 3,9%, și al Cehiei, unde dobânda cheie este de 2% și inflația de 2,8%.
BNR a ales alt mod de intervenție în piață, anume să ducă mai sus dobânzile interbancare, spre rata Lombard de 3,5%, lucru ce influențează costul creditului – atât al celui nou, cât și al împrumuturilor în derulare.
„Vorbim despre întărirea controlului lichidității”, spune Isărescu, care adaugă că BNR a ales acest instrument pentru a determina băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților - până acum am asistat la o creștere mai rapidă a dobânzilor la credite decât a celor la depozite, care rămân puternic negative în termeni reali.
Guvernatorul explică cum banca centrală a reușit să ducă dobânzile la peste 3,2% în aprilie – lucru ce „echivalează cam cu trei decizii de politică monetară, de majorări de câte 0,25%” -, însă n-a mai reușit acest lucru și în mai, când în piață au intrat sume considerabile din rambursările către bănci ale împrumuturilor făcute anterior de stat. Rata medie la tranzacțiile interbancare (pe care se calculează și noul indice IRCC) a scăzut de la 3,1% la finele lui aprilie spre 2,4% în mai, și chiar sub 2% la începutul acestei săptămâni, deși BNR a încercat să absoarbă lichiditatea din piață prin operațiuni de atragere depozite de la bănci.
„O asemenea întărire a politicii monetare are impact – și observăm impactul asupra creditului în lei. Dar nu politica monetară și creditul sunt motivele acestei reveniri a inflației. Avem impact din partea veniturilor și impact semnificativ din partea unor prețuri volatile (...) Prognoza noastră este pe această întărire specifică a politicii monetare prin controlul strict – să nu spun sever – al lichidității”, arată Isărescu.
Guvernatorul explică cum unele prețuri volatile, precum cele la fructe și legume, care au contribuit substanțial la creșterea inflației, ar putea să scadă, în condițiile unui an agricol bun, dar că această posibilitatea nu a fost inclusă în nou prognoză.
Isărescu mai spune și că BNR ar avea nevoie de noi instrumente de intervenție în piață, fără a da exemple, pentru a reacționa mai bine la schimbările de lichiditate care apar.
„Am optat pentru operațiuni de piață. Majorarea ratei de politică monetară este, mai mult sau mai puțin, o decizie, să nu-i spun administrativă, dar o decizie de politică monetară. Operațiunile de piață sunt puțin mai complicate. Și aici intervin mai mulți factori. Când spune că controlăm strict lichiditatea, înseamnă și aici o anumită probabilitate să poți să o controlezi. Există și aici mai mulți factori – investitori străini care intră pe piață, operațiunile Trezoreriei statului - probabil că va trebui să ne diversificăm instrumentele de intervenție pe piața monetară ca să putem să reacționăm mai repede”, adaugă Isărescu.
Mai mulți analiști estimau că BNR se va abține de la creșterea dobânzii cheie, chiar în condițiile unei inflații persistente și a unei creșteri economice peste așteptări, pentru că ne aflăm într-un an electoral, și relația dintre banca centrală și Guvernul PSD/ALDE este deja tensionată. Totodată, în acest an Parlamentul numește și nou Consiliu de Administrație al băncii centrale, care își va începe mandatul din toamnă.
Isărescu spune că BNR este condusă de un consiliu este neutru și format din profesioniști și că nu există influențe politice.
„Nu suntem influențați de momentul actual, în sens de influență politică. Cel mult suntem atenți, că sunt decizii de politică monetară într-un context politic la care trebuie să fii atent, să îți cântărești cuvintele, să nu fii interpretat aiurea și să ai impact și prin mesajul public. Mesajul nostru public este următorul: noi, cu ce facem, suntem hotărâți să ținem lucrurile sub control, chiar în acest an electoral destul de năbădăios așa, ca discurs public, nu e un an ușor. Nicăieri nu e ușor în lumea asta, uitați ce se întâmplă și în America, și în Europa...”, susține guvernatorul.
BNR mai are trei ședințe de politică monetară în actuala structură a CA, următoare fiind în 4 iulie.
Socotelile BNR mai sunt date peste cap și de trecerea creditelor în lei pentru persoane fizice la un nou indice, bazat pe tranzacțiile interbancare și nu pe cotațiile ROBOR, dar calculat cu o întârziere de două trimestre.
Isărescu spune că o inflație mai ridicată înseamnă că ROBOR la 3 luni va sta peste nivelul IRCC, „dar nu cu mult”, în timp ce o inflație în scădere ar putea aduce cotația ROBOR la 3 luni sub IRCC. Noul indice este format din media trimestrială a tranzacțiilor zilnice, tranzacții bazate, în principal, pe plasamente între bănci de până la o săptămână, la o valoare astfel mai redusă decât cotațiile ROBOR pe scadențe mai lungi. Ce spune, însă, guvernatorul, este că am putea vedea o inversare a curbei dobânzilor după o perioadă.
