Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, transmite un mesaj către mediul de afaceri din România care se află în căutarea de forță de muncă, ea spunând că în sistemul penitenciar există „forță de muncă disciplinată și ordonată”, iar Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) așteaptă solicitări pentru a încheia contracte în acest sens. Gorghiu spune că firmele care angajează deținuți nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de șomaj, iar paza și hrana deținuților sunt asigurate de către locul de deținere, fără a implica alte cheltuieli din partea beneficiarului.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
”Mesajul meu este către mediul de afaceri din România: așteptăm, noi, prin ANP, solicitări din partea antreprenorilor români care nu au forță de muncă, din partea mediului de afaceri, din partea mediului economic din România, pentru că există disponibilitate și toată deschiderea pentru a colabora în acest sens. Sistemul penitenciar poate să ofere o forță de muncă disciplinată și ordonată. Și cei care sunt în mediul economic și lucrează deja, au contracte deja cu sistemul penitenciar cunosc că au avut de câștigat de pe urma acestor contracte cu mediul penitenciar. În 2023, veniturile sistemului penitenciar din activități lucrative au fost de 70.459 de milioane de lei, cu peste 13 procente față de anul precedent, aproape 14 procente peste anul precedent”, a afirmat Alina Gorghiu sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, scrie News.ro.
Venitul mediu primit de un deținut care muncește a fost, anul trecut, de 3239 de lei, acesta fiind, peste nivelul salariului mediu pe economie. Remunerația primită de deținuți este negociată cu administrația locului de deținere.
Din salariul plătit, deținutul primește 40% , unitatea de detenție primește restul, iar deținuții primesc „zile câștig”.
Conform datelor prezentate de ministrul Justiției, în prezent, sistemul penitenciar are aproape 23.000 de deținuți, dintre care 18.835 sunt persoane apte pentru muncă din punct de vedere medical.
Dintre cei apți pentru muncă, 6032 de persoane deținute au fost selecționate de către comisiile formate în penitenciare, iar dintre acestea 1813 sunt implicate în activități lucrative. Deținutele femei sunt 1063, iar dintre acestea 245 participă la muncă plătită.
Din totalul deținuților care muncesc, 20% sunt din penitenciarul Jilava și din cele de la Arad și Timișoara, în fiecare dintre cele trei unități de detenție aproximativ 44% dintre deținuți muncind.
Ea spune că nu există un număr mai mare de deținuți care muncesc „pentru că lipsesc cererile din partea agenților economici, iar un alt motiv în reprezintă deficitul de personal din stemul penitenciar care nu poate sigura suficienți angajați pentru escorta deținuților care merg la muncă”. ”Estimările, în acest moment, din sistem indică o medie de aproximativ 7000 de deținuți care ar vrea să muncească, dar fie nu sunt solicitări din partea mediului de afaceri, fie nu sunt suficiente escorte”, mai spune ministrul.
Gorghiu spune că firmele care angajează deținuți nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de șomaj, iar paza și hrana deținuților sunt asigurate de către locul de deținere, fără a implica alte cheltuieli din partea beneficiarului.
