Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport care a subliniat, de asemenea, perfecționarea constantă a forțelor aeriene chineze, transmite AFP.
Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creștere atât a forțelor nucleare, cât și a celor convenționale, arată Agerpres.
"Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaționale a depășit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-și mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilitățile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035.
Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului.
"Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliștilor marți.
Acest arsenal este, totuși, cu mult în urma celui al Statelor Unite și al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare.
Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului.
Și armata aerului chineză progresează cu pași mari, "ajungând rapid din urmă forțele aeriene occidentale".
Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forțele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloții și restul personalului.
Raportul mai estimează că China desfășoară "acțiuni mai coercitive și mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administrația americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianțelor din Asia-Pacific.
Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său.
O vizită pe insulă a președintei Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciții militare în jurul insulei din anii 1990.
Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deși a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte și constituie un motiv de îngrijorare.
