Președintele Senatului, liderul PNL Ilie Bolojan, spune că în anumite sectoare avem prea mulți angajați, iar asta înseamnă că în anumite sectoare există privilegii, unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate.
Bolojan a mai spus că în ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19% și trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și, de asemenea, de a vedea distribuția lor, pentru că sunt niște inechități foarte mari în sectorul de pensii, între pensia medie de aproximativ 550-600 de euro și pensiile din sistemul de justiție, medii, cu o pensionare la 48 ani de 5.000 de euro.
Președintele Senatului a declarat că în 2024 față de 2023 veniturile au crescut cu puțin peste 10%, iar cheltuielile generale a statului au crescut cu aproximativ 19% și ne putem da seama ce înseamnă această creștere de diferență.
”Pe ce s-au dus în principal aceste creșteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creșteri, care nu au ținut seama de venituri. Am avut o creștere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât față de rata inflației, cât și față de veniturile statului.
Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 față de 2023 a însemnat o creștere de venituri de puțin peste 10% și o creștere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă că, cu siguranță, în anumite sectoare avem prea mulți angajați și asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituții unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituției”, a spus Ilie Bolojan la Senat.
El a menționat că avem, de asemenea, o creștere de cheltuieli cu pensiile, care mai ales, de exemplu, în ultimul an, nu au ținut seama de creșterea veniturilor. ”Am avut o inflație acumulată, în patru ani, de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%.
Dar gândiți-vă că ultima creștere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie și, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și, de asemenea, de a vedea distribuția lor, pentru că sunt niște inechități foarte mari în sectorul de pensii”, a arătat el
. Potrivit lui Bolojan, avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro și avem pensii în sistemul de justiție medii cu o pensionare la 48 ani de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă niște diferențe și niște inechități foarte mari.
El a mai declarat că avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțin oameni care sunt în economia românească, prea puțin oameni care muncesc, față de câți beneficiază.
”Între 15 și 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinsi în activitate. Sigur, îi putem scădea pe cetățenii români care sunt în străinătate, dar oricum, așa cum vedeți, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc și, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situația în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinși în activitate, deși este o vârstă la care experiența acumulată, la care înțelepciunea ar putea fi valorificată în așa fel încât cei care intră pe piața muncii să nu intră în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forță de muncă”, a mai declarat președintele Senatului.
Potrivit lui Bolojan, un alt aspect important este că avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislații permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanței scăzute în administrație, în materie de colectare.
”Știți că nu ne încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătățită, indiferent cum se calculează această neîncasare de TVA. Avem o lege a insolvenței permisive care permite intrarea în cascadă, dintr-o insolvență în alta, statul rămânând cu sume importante care nu sunt încasate”, a explicat el.
Ilie Bolojan a mai declarat că ”toată această situație este într-un context în care cetățenii României au o încredere scăzută în instituțiile statului, care este generată de calitatea celor care suntem în politică, de promisiune onorate, de decizii greșite, de incompetență uneori”.
”E foarte greu să faci lucruri importante, să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere. Românii au o încredere scăzută în direcția în care se mișcă țara, o bună parte, o majoritate consideră că direcția este greșită, de asemenea au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România, iar instituțiile de bază, cu cote foarte scăzute de încredere”, a arătat Bolojan.
