Analiști citați de CNBC avertizează asupra riscului de propagare a turbulențelor către alte economii europene, deși consideră că zona euro este mai bine pregătită decât în urmă cu 15 ani.
Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a depășit săptămâna aceasta pragul de 5%, pentru prima dată din 2002, în timp ce diferența față de randamentul titlurilor germane cu aceeași maturitate a trecut joi de 170 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel de la criza datoriilor suverane. Costul asigurării datoriei franceze împotriva riscului de neplată a urcat, de asemenea, la maximele acelei perioade, informează News.ro.
Presiunile asupra pieței obligațiunilor reflectă îngrijorările investitorilor privind deficitul bugetar ridicat, creșterea datoriei publice și slăbiciunea economiei franceze. Guvernul de la Paris și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 la numai 0,5%, în timp ce instabilitatea politică și protestele sociale complică adoptarea măsurilor de consolidare fiscală.
Datoria publică a Franței a ajuns la 119% din PIB la sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, nivel apropiat de cel al Greciei înaintea izbucnirii crizei datoriilor, când aceasta înregistra o pondere de 128% din PIB, la sfârșitul anului 2009.
”Suntem deja într-o criză franceză profundă”, a declarat Carsten Brzeski, director global de cercetare macroeconomică la ING. Potrivit acestuia, guvernul francez nu se confruntă cu un risc iminent de lichiditate, însă pierderea încrederii investitorilor impune măsuri urgente din partea autorităților.
John Stopford, director pentru investiții multi-active la Ninety One, a afirmat că Franța, considerată tradițional una dintre piețele financiare centrale ale Europei, începe să fie tratată de investitori asemenea economiilor periferice, din cauza incertitudinilor politice și fiscale.
Principala îngrijorare este riscul de fragmentare financiară a zonei euro, situație în care statele membre ajung să suporte costuri foarte diferite de finanțare, deși utilizează aceeași monedă. Creșterea dobânzilor poate majora povara datoriei publice și poate declanșa un cerc vicios de împrumuturi tot mai scumpe și deteriorare a finanțelor guvernamentale.
Un asemenea mecanism a contribuit la criza zonei euro de la începutul anilor 2010, când dificultățile Greciei s-au extins către Portugalia, Irlanda, Italia și Spania, determinând intervenții financiare internaționale și programe severe de austeritate.
Analiștii subliniază însă că situația actuală diferă semnificativ de cea din perioada 2011–2012. Băncile europene sunt mai solide, integrarea financiară este mai avansată, iar instituțiile zonei euro dispun de instrumente suplimentare pentru limitarea turbulențelor.
Strategii BlackRock consideră că actualul context este fundamental diferit de cel care a precedat criza datoriilor suverane, deși avertizează că noi episoade de volatilitate și efecte de propagare rămân posibile.
George Lagarias, economist-șef la Forvis Mazars, apreciază că Franța se află deja într-o criză a datoriei, dar estimează la numai 10%–20% probabilitatea extinderii acesteia într-o criză similară celei din anii 2010. El subliniază că problemele fiscale franceze sunt cunoscute de investitori, spre deosebire de situația Greciei, unde revizuirea bruscă a deficitului bugetar a subminat încrederea piețelor.
O eventuală agravare ar putea determina creșterea costurilor de împrumut și pentru Italia și Spania, obligând guvernele să reducă cheltuielile publice și amplificând tensiunile politice.
Alex Everett, director de investiții la Aberdeen Investments, consideră că dificultățile actuale trebuie privite în principal ca un risc specific Franței, nu ca o amenințare sistemică pentru întreaga zonă euro. Potrivit acestuia, eventualele efecte de contagiune ar urma să fie de scurtă durată.
În paralel, moneda euro a pierdut aproape 5% față de dolar de la începutul anului, pe fondul îngrijorărilor privind perspectivele economice și financiare ale regiunii.
Moody's s-a abținut vineri, contrar așteptărilor generale, de la orice acțiune cu privire la ratingul datoriei franceze, menținându-și de facto ratingul la Aa3 cu o perspectivă negativă, relatează AFP.
Agenția a publicat un comunicat în care a precizat că nu este vorba despre nicio "acțiune de credit", părând să aștepte ca situația să se clarifice în Franța înainte să se pronunțe mai mult.
Un buget dificil este în construcție și există temeri cu privire la noi violențe sâmbătă, în stradă, în țară.
Premierul Sébastien Lecornu a salutat imediat pe X o decizie care "dejoacă prognosticuri decliniste" și pe "cei care speculează datoria franceză".
















