Asta reiese dintr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București, potrivit căruia vineri, pe 20 februarie, ministrul de Interne și vicepremierul Cătălin Predoiu a avut o întâlnire bilaterală cu șefa DHS, Kristi Noem, la sediul de la Washington al instituției americane.
″Ministrul Afacerilor Interne a prezentat programele avansate implementate de MAI împreună cu DHS, în baza documentelor juridice încheiate, pentru identificarea rapidă și prevenirea amenințărilor de securitate: Enhanced Border Security Partnership (EBSP) și programul Automated Targeting System – Global (ATS-G). A fost subliniat că România se numără printre puținele state care au operaționalizat instrumentul EBSP″, se arată în comunicatul MAI.
Instrumentul Enhanced Border Security Partnership (EBSP) prevede acces pentru SUA la baze de date naționale cu informații biometrice, precum amprente, scanare facială și alte date care permit verificarea identității persoanelor.
Consiliul UE a decis oficial în decembrie 2025 deschiderea negocierilor pentru un acord-cadru între Uniunea Europeană și SUA privind schimbul reciproc de informații pentru controale de securitate și verificări de identitate referitoare la procedurile la frontieră și cererile de viză. În baza unui viitor posibil acord-cadru transcontinental, vor putea fi încheiate ulterior înțelegeri bilaterale EBSP între țările membre UE și SUA.
Pe de altă parte, potrivit unui document UE prezentat de Euractiv, Washingtonul se aștepta ca, până la 31 decembrie 2026, să existe deja acorduri bilaterale EBSP operaționale cu state din Uniune, urmând ca, după acest deadline, DHS să evalueze respectarea de către fiecare țară a criteriilor EBSP, pentru participarea în Programul Visa Waiver.
În prezent, România, Bulgaria și Ciprul sunt singurele state UE care nu fac parte din Visa Waiver.
″Transferul de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenența sindicală, datele genetice, datele biometrice în scopul identificării unice a unei persoane fizice, și datele privind sănătatea și viața sexuală sau orientarea sexuală a unei persoane, ar trebui să fie permis numai în cazul în care este strict necesar și proporțional în cazuri individuale, pentru prevenirea sau combaterea infracțiunilor penale și teroriste, astfel cum sunt menționate în acordul-cadru și sub rezerva unor garanții adecvate care să abordeze riscurile specifice ale prelucrării datelor.
Acordul-cadru ar trebui să conțină garanții specifice care reglementează transferul de date cu caracter personal privind minorii și victimele infracțiunilor, martorii sau alte persoane care pot furniza informații privind infracțiunile penale″, se arată în poziția de negociere, structurată încă din vara lui 2025, a Comisiei Europene, desemnată în această poziție de către Consiliu în decembrie.
Mai multe informații, aici.
Anul trecut, anunțul conform căruia autoritățile de frontieră americane ar urma să solicite călătorilor să prezinte cinci ani de istoric al conturilor lor de socializare i-a șocat pe europeni. Regula a fost propusă de Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP) din cadrul DHS și ar putea fi inclusă în Sistemul Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA), ca parte a Programului Visa Waiver.
În comunicatul MAI se mai afirmă că Predoiu și Noem au abordat agenda comună de cooperare MAI și DHS: managementul migrației, securitatea frontierelor, combaterea criminalității organizate și a amenințărilor emergente, inclusiv a riscurilor asociate criminalității transfrontaliere.
″În cadrul discuțiilor a fost evidențiat rolul Transnational Criminal Investigative Unit de la București, structură creată de MAI și DHS, unică în regiune, care funcționează ca hub regional cu acoperire inclusiv pentru Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina. (…)
Cei doi oficiali au abordat și subiectul Programului Visa Waiver. Partea română a subliniat interesul public major pe care această temă îl are în România și a prezentat instrumentele tehnice deja operaționalizate. A fost convenită continuarea dialogului și a cooperării pe acest subiect.
De asemenea, oficialul roman a propus părții americane să ia în considerare consolidarea prezenței reprezentanților DHS în cadrul unității de la București, partea americană notând cu interes această posibilitate″.
După cum a relatat Profit.ro, Statele Unite pregăteau discret, în primăvara anului trecut, înființarea în România, la București, a unui birou al diviziei de investigații a temutului Serviciu pentru Imigrări și Vamă (US Immigration and Customs Enforcement - ICE), parte a DHS din cadrul Administrației de la Washington, unde instituția americană de forță să coopereze cu omologii săi români.
Sursă: MAI
Istoricul României în Visa Waiver
În mandatul fostului președinte SUA, Joe Biden, Ambasada SUA la București a inițiat în toamna lui 2023 o campanie publică prin care îi încuraja pe cetățenii români cu vize de intrare în SUA care au expirat să și le reînnoiască fără interviu, scopul fiind creșterea numărului de cereri de viză aprobate și scăderea ponderii în total a refuzurilor spre pragul de 3%, cel care asigură intrarea României în Programul Visa Waiver, în conformitate cu legislația americană în vigoare.
La rândul său, în februarie 2024, Guvernul de la București a anunțat că decontează costul vizelor turistice (B1) și de afaceri (B2) pentru angajații din sistemul bugetar și pentru cei din sistemul de sigurnață publică, indiferent de nivelul veniturilor. Scopul măsurii consta în reducerea astfel a ratei de refuz a vizelor, în cazul cetățenilor români, sub 3% și includerea României în programul Visa Waver, respectiv ridicarea vizelor pentru români.
În ianuarie 2025, fosta Administrație Biden a anunțat accederea României în Programul Visa Waiver, după ce rata de respingere a vizelor de călătorie în SUA pentru cetățenii români coborâse la 2,61%, sub pragul-limită de 3%.
Ulterior, însă, în martie 2025, noul guvern Trump a anunțat revizuirea desemnării României în Programul Visa Waiver și suspendarea pe termen nelimitat a acestui statut, pentru a asigura „respectarea cerințelor stricte de securitate” impuse de program.
