„Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană și pe care-l cunoșteam, pentru că am fost parte a acestor discuții, a stat la baza consolidării fiscale, așteptate de creditori, s-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea ratingului de țară și accesul României pe piesele internaționale, de capital, la împrumuturi.
Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai. Când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro”, spune Isărescu.
După alegerile din prima săptămână a lunii mai, cursul a crescut subit și a spart pragul de 5 lei/euro. Dobânzile la datoria publică au urcat abrupt - de la 7,4% la 8,4% în cazul titlurilor pe 10 ani, iar licitațiile din piața primară a fost foarte slabe.
Guvernatorul avertizează cu privire la efectele pe care o nouă instabilitate politică le-ar putea avea asupra credibilității României în fața creditorilor internaționali, în ceea ce privește aplicarea planului de reducere a deficitului bugetar, în condițiile în care România e dependentă de finanțarea externă.
Datoria guvernamentală a ajuns la 60% din PIB, dintre care jumătate este în valută – la finele anului trecut, datoria externă a guvernului s-a apropiat de 126 de miliarde de euro.
Totodată, Isărescu spune că este sfătuit de direcția de Politică Monetară din banca centrală să sterilizeze excedentul de lichiditate, în condițiile în care aceasta s-ar putea duce în creștere cursului valutar, mai ales „dacă apar sau se continuă discuțiile despre stabilitatea politică”.
„În mai, după turul 1 și premierul și-a depus mandatul, a durat trei zile și au ieșit miliarde de euro, în special pe termen scurt. Și aici fac o precizare: când un român, bogat eventual, sau când mai mulți români își schimbă leii în valută e ieșire de capital. Dacă schimbă câteva zeci de miliarde de lei, sunt ieșiri de capital. Chiar dacă ține bancnotele și le ia și le bagă într-o pernă sau undeva în beci, pentru că a cumpărat un activ al străinătății - activ al unei bănci centrale, într-adevăr”, explică guvernatorul.
De regulă, primii bani care ies sunt așa numiții hot money, plasamente pe termen scurt care caută să obțină profituri din diferențialul de dobândă, dar un șoc mai mare poate determina și lichidarea unor plasamentele de portofoliu pe termen mai lung – investiții în titluri de stat în lei – ale investitorilor străini.
Isărescu spune însă că o parte considerabilă a ieșirilor de capitaluri de datorează și „patrioților români”, care au și-au schimbat leii în valută de teamă.
„Uitându-mă în spate, între ieșirile din lunile din primăvară, mai și început de iunie, cred că o treime erau de la patrioții români, care, bineînțeles, s-au speriat și au schimbat o parte din economisiri în valută. Și asta se poate întâmpla foarte repede. D-aia spun colegii să nu lăsăm lichiditatea, pentru că se poate întâmpla așa rapid. Eu, care am trecut prin astea, nu pot spune că mă joc cu focul, dar sunt mai calm”, spune Isărescu.
Sistemul bancar a trecut de la excedent la deficit de lichiditate în mai și iunie, însă situația s-a remediat treptat, pe măsură ce intrările de capitaluri au fost reluate în lunile următoare, iar în ianuarie anul curent excedentul mediu zilnic a atins 42 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel de după vara lui 2024.
Un exces de lichiditate pune presiune de scădere pe dobânzile din piață, care s-au apropiat de nivelul ratei facilității de depozit de 5,5%, față de un nivel de 6,5% al ratei cheie – la care s-ar face și o eventuală sterilizare.
De la 62,4 miliarde de euro, la finele lunii aprilie 2025, rezerva valutară a scăzut la 55,7 miliarde de euro în iunie, iar apoi a crescut treptat, până la nivelul record de 65,8 miliarde de euro de la finele lunii ianuarie 2026.
Totodată, randamentele la titlurile pe 10 ani au scăzut treptat la au ajuns la 6,3% pe an, la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.
