Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), spune că nu crede că premierul Ilie Bolojan nu are în vedere o etapizare în privința creșterii vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani.
Radu Marinescu a afirmat că în coaliție s-a discutat despre varianta creșterii la 65 de ani a vârstei de pensionare pentru magistrați, o altă propunere fiind despre o posibilă trecere în mod etapizat.
”Și aici deja avem o lege din 2023 care spune că se va trece la vârsta de 60 de ani, asta este în momentul de față, cu creștere etapizată, adică previzibilă pentru fiecare magistrat, în funcție de momentul când a intrat în profesia sa, de câte patru luni la fiecare an, ca să ne ducem către vârsta de 60. În momentul de față, din datele comunicate, magistrații care se pensionau la 47-48 de ani acum se pensionează undeva, vârsta medie cred că este pe la 52-54 de ani, dacă nu greșesc.
Vrem să ducem la 65 de ani, trebuie să respectăm, spune Curtea Constituțională, un mecanism de etapizare, asupra căruia putem să discutăm”, a declarat ministrul Justiției, la Antena 3.
Întrebat dacă se poate decide acum că din toamnă vârsta de pensionare crește la 65 de ani pentru magistrați, Radu Marinescu a explicat că nu se poate face acest lucru.
”Nu, pentru că, repet, trebuie să avem competență și trebuie să avem un respect față de principii jurisprudențiale și principii legale anterior definitiv stabilite. Am dus o luptă, să zic așa, pentru că a fost un efort comun de a duce justiția din România la un nivel cel puțin respectabil în Uniunea Europeană. Și afirm că avem acest standard îndeplinit. Raportul Rule of Law pentru 2025 pentru România este unul cu foarte multe componente pozitive. Mai avem și alte lucruri de făcut, dar s-a ajuns la concluzia că există o stabilitate în ceea ce privește sistemul judiciar”, a adăugat Marinescu.
El a spus că nu crede că premierul nu are în vedere formula etapizării în privința creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați.
”Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere formula de etapizare pentru că ea s-a conturat ca fiind o certitudine a transferului către vârsta de 65 de ani. Poate nu este de acord cu acele patru luni în fiecare an care ne-ar duce foarte departe. Poate trebuie mai mult ca să comprimăm puțin”, a afirmat ministrul Justiției.
Magistrații se vor putea pensiona doar la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, cu 70% din ultimul salariu, anunța premierul Ilie Bolojan.
El a precizat că s-a asigurat că aceste schimbări sunt constituționale.
Conform datelor invocate de opoziție, un sfert dintre judecători au ieșit deja la pensie în ultimii 4 ani, iar 75% dintre judecătorii instanței supreme îndeplinesc deja condițiile și România va pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere.
"Din cazurile pe care le avem în ultimii ani - și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați - suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu.
E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască.
Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente.
În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia", a spus Bolojan.
