Ministerul Apărării Naționale (MApN) a efectuat cheltuieli în sumă totală de 17,051 miliarde lei anul trecut, în creștere cu peste 15% (circa 2,2 miliarde lei) față de 2017 (14,764 miliarde lei), însă cu mai mult de 1 miliard de lei sub creditele bugetare aprobate pentru 2018 (peste 18,1 miliarde lei), și a ratat astfel pentru al doilea an la rând ținta de alocare a 2% din PIB pentru apărare.
Pe cele mai recente date ale ministerului, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei, ca urmare a creșterii economice peste așteptări la 6 și 9 luni.
În raport cu această ultimă cifră, cheltuielile MApN pe 2018 ar avea o pondere de sub 1,8% din PIB. În 2017, cheltuielile de apărare ale României au reprezentat 1,81% din PIB.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În proiectul de buget de stat pe 2019, cifra este ușor diferită. Astfel, cheltuielile totale ale MApN pe 2018 sunt estimate preliminar la 17,469 miliarde lei, ceea ce ar însemna o pondere în PIB de 1,84%.
Bugetul inițial al MApN pe 2018 prevedea credite bugetare de 18,16 miliarde lei, majorate ulterior cu peste 20 milioane lei la rectificarea din noiembrie, ceea ce ar fi permis atingerea țintei de 2% din estimarea de PIB pe care s-a fundamentat legea inițială a bugetului de stat pe 2018, de 907,9 miliarde lei. Cele de angajament au fost stabilite inițial la 22,52 miliarde lei și reduse cu aproape 100 milioane lei la rectificare.
Anul trecut, cheltuielile de capital ale MApN, care reprezintă plăți de facturi aferente tehnicii de luptă achiziționată, inclusiv TVA, s-au cifrat la 5,903 miliarde lei, în creștere cu circa 1 miliard de lei (20%) comparativ cu 2017. Însă creditele bugetare pentru cheltuieli de capital au fost stabilite inițial pentru 2018 la 6,82 miliarde lei și majorate ulterior la rectificare cu peste 96 milioane lei, ceea ce înseamnă că România a cheltuit anul trecut pe armament cu peste 1 miliard de lei mai puțin decât și-a propus.
Creditele de angajament pentru cheltuieli de capital au fost fixate prima dată la 10,85 miliarde lei și majorate după aceea cu peste 99 milioane lei.
Tot în noiembrie 2018, MApN a efectuat către Guvernul SUA plata aferentă achiziționării următoarelor 3 sisteme de apărare antiaeriană și anti-rachetă Patriot, produse de Raytheon, neanunțându-se public suma plătită. Primul sistem a fost plătit la finalul lui 2017, suma achitată ridicându-se la 765 milioane dolari plus TVA. În total, statul român s-a angajat să cumpere 7 astfel de sisteme, în valoare de 3,9 miliarde dolari plus TVA.
La valoarea de 5,903 miliarde lei, cheltuielile de capital ale MApN au reprezentat în 2018 34,6% din totalul cheltuielilor anuale ale instituției, procent relativ similar cu cel din anul anterior și cu care România s-a clasat în 2017 pe primul loc în NATO în ceea ce privește procentul din cheltuielile de apărare alocat înzestrării forțelor armate, motiv pentru care a fost dată de exemplu pozitiv de către Alianță. Obiectivul NATO este ca toate statele membre să aloce peste 20% din bugetele lor de apărare pentru echipamente de importanță majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare și dezvoltare aferentă.
În proiectul de buget de stat pe 2019, cheltuielile de capital ale MApN de anul trecut sunt estimate preliminar puțin mai sus, la 6,23 miliarde lei, în creștere de la 5,076 miliarde lei în 2017.
Cheltuielile cu resurse umane ale MApN, care includ atât cheltuielile propriu-zise de personal, cât și cele cu pensiile militare de stat și alte drepturi sociale, s-au ridicat la peste 8,7 miliarde lei în 2018, față de circa 8,07 miliarde lei în 2017.
Ținta de 2% din PIB pentru apărare la nivelul statelor membre NATO a fost asumată explicit pentru prima dată la Summit-ul din 2014 al organizației din Țara Galilor și a revenit, în mod pe alocuri abrupt, în prim-planul priorităților Pactului Nord-Atlantic începând cu anul 2017, în special ca urmare a presiunilor noii administrații de la Washington conduse de președintele Donald Trump.
Proiectul de buget pe 2019 al MApN prevede credite bugetare totale de 20,328 miliarde lei, adică 1,98% din PIB-ul estimat pentru anul acesta, de peste 1.022 miliarde lei, și în creștere cu peste 16% comparativ cu 2018. Cheltuielile de capital ale MApN pe 2019 prevăd în schimb credite bugetare de 5,93 miliarde lei, cu aproape 4% mai mici față de execuția preliminată pe anul trecut.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat, recent, că România nu are "exercițiul unor mari programe de înzestrare de tip stategic", iar acesta este unul dintre motivele pentru care "lucrurile se mișcă parțial mai greu", adăugând că în CSAT s-a discutat despre aceste programe și "suntem în grafic". Referindu-se la achiziția de corvete, blocată în prezent, șeful statului a spus că MApN trebuie să răspundă întrebărilor pe acest subiect.
"România s-a angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Asta este o sumă intensă, care este pusă la dispoziția apărării și în CSAT am luat aceste chestiuni în discuție de la început și ne-am dat seama că avem o mare oportunitate de tip strategic aici. Putem, pentru prima dată de mulți, mulți ani încoace să abordăm înzestrarea, dotarea Armatei din punct de vedere strategic pe termen mediu, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Asta face posibile achiziții care până acum nu au fost deloc la îndemâna Ministerului Apărării sau a Armatei. Avem programele de înzestrare strategică și suntem dispuși noi, România, să ducem aceste înzestrări la bun sfârșit", a spus, Iohannis, în cadrul declarațiilor de presă susținute împreună cu secretatul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Iohannis a spus că unele programe au început foarte bine și sunt în desfășurare.
"Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Se întâmplă, avem programe strategice în desfășurare. Sigur, neavând practic de la Revoluție încoace exercițiul unor mari programe de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mișcă parțial mai greu. Nu poți să aștepți de azi pe mâine ca departamente care s-au ocupat mai degrabă de achiziții mai mici, dintr-odată, să fie superperformante la achiziții strategice mari. Asta este, apar sincope, apar probleme neprevăzute și toate acestea trebuie depășite. În CSAT am discutat, în fiecare an, cum adaptăm aceste programe strategice, suntem în grafic", a afirmat Iohannis.
Referindu-se la procedura de achiziție privind corvetele, șeful statului a apus că Ministerul Apărării trebuie să spună de ce nu se înregistrează progrese, precizând că angajamentul este al României și va fi dus la bun sfârșit.
"De ce nu se progresează chiar pe corvete este o întrebare la care, probabil, o să vă răspundă mai bine Ministerul Apărării. Din punctul meu de vedere, lucrurile din punctul de vedere al CSAT sunt clare, Guvernul, în speță, Ministerul Apărării trebuie să livreze și sper că această abordare se găsește și la Ministerul Apărării. Răspunsul concret la licitația cu corvetele o să-l primim, probabil, când ministerul primește răspuns la acea sesizare pe care au făcut-o având, zic ei, niște elemente de incertitudine. Dar, în ansamblu, noi știm ce vrem. Avem la dispoziție fondurile, fiindcă este un angajament al României, nu este un angajament doar al Guvernului sau doar al CSAT, este un angajament al României și vom duce aceste lucruri la bun sfârșit", a susținut Klaus Iohannis.
Procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale a fost suspendată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, „în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii”. MApN a invocat și litigiul de pe rolul Curții de Apel Constanța, prin care Șantierul Naval Constanța, ca parte la „Asocierea dintre Naval Group Franța și Șantierul Naval Constanța S.A.”, solicită „anularea în tot a HG nr. 48 / 2018”, act normativ care fundamentează derularea licitației.
