Statul român ia în calcul implementarea pe plan local a controversatului sistem informatic american de scanare și evaluare automată a persoanelor care traversează frontierele de stat în vederea stabilirii gradului de risc al acestora la adresa securității naționale, inclusiv în ceea ce privește terorismul și alte infracțiuni, ceea ce ar facilita accesul României în programul Visa Waiver, potrivit unui document guvernamental analizat de Profit.ro.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Autoritățile de la București consideră că astfel românii ar putea scăpa mai rapid de vizele cerute pentru a călători în SUA.
De ce este important: România încearcă de mulți ani să fie acceptată în Programul Visa Waiver, astfel încât cetățenii săi să poată călători în SUA fără vize, însă rata de refuz al vizelor pentru români depășește încă foarte mult pragul minim, de 3%, acceptat de autoritățile americane pentru ridicarea vizelor. Potrivit ultimelor date oficiale analizate de Profit.ro, rata de refuz pentru România era în continuare cu mult peste pragul de 3%, în anul fiscal american 2020, această rată trecând din nou de peste 10%, respectiv fiind de 10,14%.
De asemenea important: În conformitate cu legea americană privind imigrația și cetățenia, țările care doresc să adere la programul de scutire de vize (Programul Visa Waiver) trebuie să aibă, pentru vizele eliberate în alte scopuri decât imigrarea, o rată de refuz mai mică de 3% sau o medie pe 2 ani mai mică de 2%. Autoritățile SUA calculează rata de refuz potrvit anului fiscal, care începe la 1 octombrie și se termină la 30 septembrie.
"În cadrul consultărilor cu SUA pe tema accederii României la Programul Visa Waiver (PVW), partea americană a avansat propunerea de implementare de către autoritățile române a programului ATS-G (Automated Targeting System - Global), ca un mijloc de combatere a infracțiunilor transfrontaliere și a altor amenințări la securitatea frontierei, inclusiv terorismul. Deși implementarea ATS-G nu este considerată oficial ca o condiție pentru admiterea țării noastre în PVW, în opinia SUA, demersul ar contribui la soluționarea mai multor aspecte legate de screening-ul pasagerilor, un criteriu de accedere în program", se menționează în document.
Potrivit sursei citate, ATS – G este un software dezvoltat de Agenția de Vamă și Protecția Frontierelor (Customs and Border Protection - CBP) din cadrul Departamentului american pentru Securitate Internă (DHS) și oferit cu titlu gratuit statelor partenere pentru a le sprijini în screening-ul în timp real al pasagerilor, respectiv selectarea pasagerilor cu risc ridicat de securitate care necesită o verificare suplimentară înainte de intrarea sau ieșirea din țară.
"De menționat că ATS-G este un program destinat altor state (global), SUA utilizând sistemul ATS (Automated Targeting System). ATS este un instrument de asistență decizională folosit de CBP, care compară informațiile despre călători, mărfuri și transporturi cu bazele de date ale agențiilor de aplicare a legii din SUA și alte date (de exemplu Terrorist Screening Database), utilizând scenarii de risc și evaluări. ATS compară informațiile existente despre persoanele și mărfurile care intră și ies din țară cu tiparele identificate ca necesitând un control suplimentar. Tiparele respective se bazează pe experiența ofițerului CBP, analiza tendințelor activității suspecte, cazuri și alte informații. Implementarea acestui program ar oferi României un instrument avansat pentru a identifica și urmări infractori transfrontalieri, cunoscuți sau suspecți, obținerea de informații despre rețelele de criminalitate organizată, precum și pentru detectarea potențialelor amenințări la securitatea națională", se spune în document.
Luna trecută, SUA a încheiat acord cu Paraguayul pentru utilizarea sistemului ATS-G de către statul sud-american.
Statele Unite folosesc ATS din anii ‘90, sistemul fiind masiv extins după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, însă existența sa ca atare și dimensiunile colosale ale volumelor de date personale colectate și procesate în cadrul programului nu au fost dezvăluite public decât începând cu anul 2006.
Guvernul mai dezvăluie că, premergător implementării acestui program, s-a convenit încheierea unui document juridic bilateral care să reglementeze colaborarea între cele două părți în ceea ce privește utilizarea informațiilor privind pasagerii.
"În acest sens, partea americană a transmis părții române un proiect de document ce a fost analizat de partea română și completat (…), în limbile română și engleză (…), intitulat Acord între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind colaborarea în utilizarea informațiilor privind pasagerii și care reprezintă contraproiectul părții române. Acordul stabilește scopul cooperării, respectiv responsabilitățile părților: astfel, MAI (prin Poliția de Frontieră, în cadrul căreia ar urma să funcționeze ATS-G) va lua măsurile necesare pentru ca toți transportatorii aerieni comerciali să pună la dispoziția sa în timp real informațiile privind pasagerii (pe baza API - Advance Passenger Information și PNR - Passenger Name Records) și să asigure transferul în timp real al acestor informații către CPB, prin intermediul programului ATS-G. Totodată, va furniza CBP analize de risc referitoare la informațiile privind pasagerii realizate la nivelul MAI. La rândul său, CBP va oferi asistență MAI în dezvoltarea mijloacelor tehnice pentru analizarea informațiilor privind pasagerii și va furniza prin canale specializate și în limitele legislației aplicabile, analize de risc care vizează informațiile privind pasagerii realizate de DHS/CBP către MAI, pentru următoarele scopuri: • Asistență în identificarea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității; • Detectarea sau urmărirea rețelelor sau activităților de criminalitate transfrontalieră și a altor amenințări la securitatea frontierei; Identificarea și interzicerea trecerii frontierei a criminalilor transfrontalieri; • Identificarea persoanelor care reprezintă o amenințare pentru securitatea României și SUA. Totodată, MAI a testat versiunea demo a ATS-G, rezultând că aceasta conține capabilități superioare celei utilizate în prezent la nivelul Unității Naționale de Informații privind Pasagerii din cadrul Poliției de Frontieră Române (care ar urma să implementeze soluția informatică). Aceste capabilității pot facilita implementarea și valorificarea conceptului de targeting la nivelul părții române", se afirmă în document.
Executivul mai afirmă că s-a consultat în prealabil cu Comisia Europeană cu privire la încheierea unui astfel de acord cu SUA, din perspectiva compatibilității cu legislația europeană în materia protecției datelor cu caracter personal în procesul de utilizare a informațiilor privind pasagerii, prin programul ATS-G, rezultând că fiecare stat poate decide asupra programului pe care îl utilizează, atât timp cât sistemul PNR este în concordanță cu legislația UE, precum și cu Directiva PNR (2016/681), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 284/2018.
"Eventuale contradicții cu legislația UE în materie ce ar putea interveni pe parcursul negocierilor cu partea americană urmează a fi clarificate prin consultarea Comisiei Europene în acest sens", precizează Guvernul.
Delegația română de negociatori cu SUA va fi condusă de către reprezentantul desemnat al Ministerului Afacerilor Interne, urmând să includă experți ai MAI, ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Afacerilor Externe.
Sistemul ATS a creat controverse în SUA din primul moment în care a fost făcută publică existența sa și mai ales după ce programul a fost exceptat de la exigențele legale americane de transparență cu privire la accesul cetățenilor la informații despre datele personale colectate de către autorități în privința lor și despre entitățile care au acces la aceste date. De asemenea, persoanele monitorizate – practic oricine intră sau iese din SUA – nu au dreptul să afle ce "scoringuri" de risc de securitate națională le-au fost calculate de către software-ul ATS și nici să conteste aceste "scoringuri", în cazul unor evaluări care ar avea repercusiuni negative asupra lor.
"Este pur și simplu incredibil că Administrația Bush oferă aceste informații sensibile unor guverne străine și chiar unor contractori privați, refuzând totodată să permită cetățenilor americani să vadă sau să conteste evaluările efectuate asupra lor. Sistemul pune în evidență pericolul utilizării de mijloace tehnologice de către guvern pentru a derula demersuri masive de supraveghere a vieții noastre cotidiene, fără mecanisme adecvate de protejare a intimității", spunea, în decembrie 2006, senatorul democrat Patrick Leahy, proaspăt numit șef al Comisiei Juridice a Senatului american.
Potrivit unei analize de atunci a AFP, sistemul presupune că oricine intră sau iese din SUA, pe calea aerului, pe mare sau pe la o frontieră terestră, este evaluat pe baza unei analize care include printre altele destinațiile sale de călătorie, originea, modalitatea de plată a biletului de avion, cazierul auto, numărul de călătorii "doar dus" din trecut, locul preferat în avion sau felurile de mâncare comandate în timpul călătoriilor.
"Niciodată în istoria Statelor Unite nu s-a mai întâmplat ca guvernul să creeze un sistem de evaluare în masa a ratingurilor de risc ale propriilor cetățeni. Suntem uluiți că programul a fost implementat fără a se da nici o posibilitate publicului să îl evalueze și să își exprime opiniile asupra lui", declara tot atunci Barry Steinhardt, avocat al organizației American Civil Liberties Union.
În 2008, parlamentarul european olandez Sophie In 't Veld a dat în judecată Department of Homeland Security pentru a obliga instituția să îi dezvăluie evaluarea de risc efectuată asupra ei prin ATS cu ocazia călătoriilor în SUA, precum și lista completă a datelor și informațiilor personale colectate cu această ocazie, însă fără succes.
Între 2017 și 2019, peste 180.000 de cetățeni americani au fost interogați la frontiere de către agenți antitero ai Department of Homeland Security după scanări de securitate efectuate prin intermediul sistemului ATS.
De asemenea, în ultimii ani, instituția a cheltuit peste 2 milioane de dolari pentru a integra facilități de localizare Google Maps în sistemul de scanare, evaluare și scoring ATS.
Recent, cu prilejul vizitei la București a vicepreședintelui american Kamala Harris, președintele Iohannis a abordat și problema vizelor.
”Am discutat și chestiunea Viza Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe acestă linie", a spus Klaus Iohannis
