Alocarea PNRR rezultată în cadrul celei de-a doua modificări din cursul anului 2025 este de 21,62 miliarde euro, din care 13,56 miliarde euro sub formă de granturi și 8.06 miliarde euro sub formă de împrumuturi,
Informația este anunțată exact în momentul în care noul Guvern Veștea primește votul de învestitură în Parlament.
UPDATE Bolojan a aflat că mai este obligat să stea la Guvern, Cabinetul propus de Veștea fiind respins de Parlament.
Acum, Guvernul a negociat cu Comisia Europeană o nouă ajustare a PNRR, pentru a se ajunge la varianta finală a programului, care trebuie încheiat la 31 august.
”Le mulțumesc colegiilor noștri pentru că au reușit, ca în urma acestor negocieri, să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile în continuare ca granturi pentru România. Asta înseamnă că până la sfârșitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, în așa fel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate”, a spus premierul Bolojan.
Potrivit acestuia, în ce privește împrumuturile, România va mai pierde 1,2 miliarde euro.
”Pe componenta de împrumut, suma care a rămas în aceste discuții la final este de 6,64 de miliarde de euro. Aici avem o reducere de 1,2 miliarde de euro față de sumele anterioare de la sfârșitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte din proiecte nu pot fi finalizate și pe de altă parte datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiții”, a precizat premirrului.
Potrivit datelor oficiale discutate în Guvern, alocarea PNRR agreată cu Comisia la acest moment este de 20,20 mliarde euro, 13,56 miliarde euro sub formă de granturi și 6,64 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Din aceste date reiese că România va pierde de fapt 1,42 miliarde euro din componenta de împrumuturi, la a treia revizuire a PNRR.
Ilie Bolojan a precizat că a fost primit acordul Comisiei Europene pentru ca plata pe autostrăzi să se facă procentual cu ponderea lucrărilor realizate.
Bolojan a spus că în cazul transporturilor pe calea ferată șio decarbonizării, Comisia a trebuit să accepte alte ținte.
”O altă direcție importantă a fost cea legată de reforme și de jaloane și de ținte, unde negocierile au fost purtate în așa fel încât, acolo unde în mod obiectiv nu putem să atingem țintele, zona de cale ferată, alte zone, de exemplu, Comisia Europeană a acceptat ținte reduse în așa fel încât să nu avem pierderi financiare”, a precizat premierul.
Bolojan a arătat că încă se poară negocieri și există un risc de pierdere de fonduri în privința jalonului decarbonizării.
”De asemenea, negocieri intense au fost purtate pe componenta de decarbonizare, datorită problemelor pe care le avem și faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne-am angajat în 2021, există încă un risc de pierdere de fonduri dacă nu se acceptă la final o formulă care să prevadă reducerea capacității de producție a unor centrale și nu închiderea lor”, a mai spus prim-ministrul.
Potrivit acestuia, un alt element important a fost partea de recepție a lucrărilor, pentru că unele dintre lucrări sunt finalizate parțial, iar investiții noi, din motive birocratice, nu vor putea fi racordate, de exemplu, la rețelele electrice.
”Faptul că s-a acceptat că în cazul acestor investiții foarte multe la autoritățile locale, sunt mii de investiții care sunt gestionate de autoritățile locale, să poată fi recepționate fiind finalizate parțial, este un aspect important pentru că, din nou, salvăm fonduri importante”, a mai anunțat premierul
