' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Peste jumătate dintre cele 429 de comune care au mai puțin de 1.500 de locuitori și care ar urma să fie comasate, în cadrul reformei administrative propuse de ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, sunt conduse de primari PSD. Alte aproape 37 la sută au edili de la PNL.
VEZI MAI JOS câți aleși locali (primari, viceprimari, consilieri locali) vor dispărea după 2028
Potrivit Cotidianul.ro, dintre cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de edili ai PSD, reprezentând 52,91%. Pe locul secund se află comunele conduse de primari PNL - 156 (36,36%).
Patru primării din cele 429 de comune au fost câștigate de primari care au candidat sub sigla ambelor partide, respectiv a unei alianțe locale PSD-PNL.
Împreună, PSD și PNL au primari în 383 dintre aceste primării, adică 89,28%. Dacă sunt incluse și cele patru comune câștigate de candidați comuni ai celor două partide, ponderea ajunge la 90,21%, respectiv 387 de primării.
În județul Olt, de exemplu, sunt 23 de comune sub 1.500 de locuitori, iar dintre acestea 22 au primari PSD, cealaltă fiind condusă de un edil PNL.
Oltul este un fief tradițional al PSD, unde o influență aparte are fostul număr doi din PSD, senatorul Paul Stănescu. Oltul dă și un prim-vicepreședinte al PSD, șeful CJ, Marius Oprescu, și tot din Olt vine și ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
În Mehedinți, dintre cele 22 de primării sub pragul de comasare 17 sunt conduse de primari PSD, celelalte cinci de PNL.
În Dolj, PSD conduce 17 dintre cele 21 de comune vizate de reformă, iar PNL pe celelalte patru.
În schimb, în Alba, dintre cele 27 de comune care ar urma să fie comasate, 19 sunt conduse de PNL, șapte de PSD și una de UDMR.
În Arad, dintre cele 18 comune sub 1.500 de locuitori, 14 au primari PNL, iar celelalte patru - PSD.
În Cluj, 15 dintre cele 26 de primării vizate sunt conduse de primari PNL, șase de edili PSD și trei de la UDMR. Celelalte două sunt conduse de un independent și de un primar AUR.
Din numărul total de comune sub 1.500 de locuitori, 28 au primari de la UDMR, majoritatea fiind în centrul țării, în Covasna, Mureș și Harghita.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că, potrivit datelor din minister, 429 de comune din țară care au sub 1.500 de locuitori vor fi comasate voluntar până în luna martie a anului 2027. El a afirmat că reforma va fi implementată în două etape. Prima va presupune comasarea voluntară a localităților până la 1 martie 2027, iar cea de-a doua ar urma să fie una obligatorie, prin asumare.
În ambele scenarii, reforma administrativă va intra în vigoare din 2028, odată cu noile alegeri locale.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și responsabil pentru reforma teritorială, a declarat luni după ședința partidului că PSD lucrează pe mai multe scenarii legate de comasarea localităților mici. El a spus că unul dintre scenarii prevede comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori. Benea s-a delimitat de proiectul de comasare voluntară înaintat de Ministerul Dezvoltării și a spus că guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pe proiectul propus de PSD.
Aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă de la INS din ultimul an, nu pe datele recensământului”, a spus Benea.
Benea, care coordonează un grup de lucru în partid, a spus că el nu vrea să se oprească la ideea comasării voluntare.
”Aproape 1.700 de comune sunt cu populație până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a spus Benea într-o conferință de presă.
Benea, care este și șeful PSD Bacău, a anunțat că și orașele mici care au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori, vor fi comasate sau retrogradate la statutul de comună.
El a estimat la 15.000 – 18.000 numărul de aleși locali (primari, viceprimari, consilieri locali) care vor dispărea după 2028 dacă această reformă va trece.
”Toți primarii se vor opune, toate partidele vor avea de pierdut, PSD cel mai mult. Nu sunt naiv. Dar e nevoie de reforma aceasta”, a spus Benea.
Dragoș Benea a spus că are rezerve față de proiectul Ministerului Dezvoltării, condus de Ștefan Stoica (tot PSD), care prevede doar comasarea voluntară.
Anterior, a fost anunțat că circa 430 de localități din România cu mai puțin de 1.500 de locuitori vor avea posibilitatea să decidă, până la 1 martie 2027, dacă vor “comasarea voluntară”.
Comasarea a peste 400 de unități administrativ-teritoriale care au mai puțin de 1500 de locuitori se va face, în primă fază, voluntar, iar dacă administrațiile locale nu sunt de acord cu acest proiect comasarea va fi una obligatorie și se va implementa până la alegerile locale viitoare, programate în anul 2028, afirmă ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Alexandru Stoica.
Ministrul Dezvoltării anunță că poartă discuții cu reprezentanții administrațiilor locale pe tema comasării a peste 400 de localități mici, cu mai puțin de 1500 de locuitori, arată Biziday.
"Vreau să le prezint reforma administrativă prin comasarea voluntară a 429 de localități cu până la 1.500 de locuitori. În același timp, vreau să le explic și să le arăt argumentele pentru ceea ce pot să facă ei prin această comasare voluntară. Vreau să le prezint programul de investiții, facilitățile fiscale și bineînțeles dumnealor să decidă și cu cetățenii și cu primarii dacă consideră să comaseze voluntar sau nu", a declarat, vineri după-amiază, Alexandru Stoica.
Acesta precizează că, dacă administrațiile locale nu vor fi de acord cu comasarea voluntară, aceasta va deveni obligatorie într-o etapă viitoare, care va avea loc după data de 1 martie 2027.
"Într-o primă etapă vorbim de comasare voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare. O comasare obligatorie în a doua etapă. (...) Reforma se va aplica din anul 2028. (...) La următoarele alegeri din 2028 ea va fi pusă în aplicare", subliniază ministrul.
Potrivit acestuia, comunele cu mai puțin de 1500 de locuitori avute în vedere au fost selectate ținându-se cont de cifrele din anul 2023. Acele administrații locale care nu vor fi de acord cu comasarea voluntară nu vor fi sancționate în niciun fel.
Stoica subliniază că situația acestor comune nu a fost analizată ținând cont de culoarea politică a conducerii primăriilor.
Comasarea voluntară se va face în urma unor referendumuri locale.
Acesta mai spune că și localități mai mari, cu 2000 sau 3000 de locuitori, pot face comasare voluntară.
În acest moment, reorganizarea administrativă nu ia în calcul județele, adaugă Alexandru Stoica.
Varianta comasării obligatorii a fost avansată și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a vorbit despre posibilitatea ca guvernul să își angajeze răspunderea în parlament pentru reforma administrativă. Totuși, ministrul Dezvoltării a precizat că nu există încă o listă a localităților vizate sau criterii clare pentru această etapă.
Reforma administrativ teritorială trebuie să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni.
El a precizat că, din partea PSD, coordonatorul acestei reforme va fi Dragoș Benea.
De asemenea, a mai spus că va propune șefului Executivului angajarea răspunderii Guvernului pe ceea ce înseamnă reorganizarea la nivel guvernamental: reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere sau care nu își mai justifică existența.
În acest caz, coordonator va fi vicepremierul Marian Neacșu.
”Ambele angajări de răspundere trebuie să se întâmple într-un orizont rezonabil de timp- până în martie 2027. La aceste două reforme majore, se va adăuga și bugetul pe 2027”, a precizat Sorin Grindeanu.
Declarația sa vine după ce ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a spus nu își dorește taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate, el arătând că, în momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanțat, trebuie să avem și o sursă de finanțare. Potrivit lui Nazare, decizia politică e în Guvern și în Parlament, iar ministerul are grijă să mențină acest echilibru.
Nici noul premier Luca Niculescu nu a promis că nu va crește taxele - VEZI MAI JOS
”Nu acceptăm risipa banului public. Dar nici nu acceptăm ideea că orice problemă a bugetului trebuie rezolvată punând noi taxe pe români și pe firmele românești. De aceea, vreau să spun foarte clar: anul viitor, taxele pentru români și companiile românești NU vor crește. Economia are nevoie de predictibilitate”, a declarat acum Grindeanu.
El a precizat că PSD a intrat la guvernare pentru a rezolva problemele românilor.
”Alții care au distrus economia și au crescut cheltuielile statului cu 31 de miliarde față de 2025 văd că se cred acum speakeri motivaționali. Este alegerea lor, dar să nu uite că au votat Guvernul”, a spus el. referindu-se la PNL.
El a subliniat că social-democrații nu vor face greșeala de a se pierde în conflicte politice.
”Avem de rezolvat multe probleme concrete după un an și jumătate de austeritate și guvernare cu barda”, a spus lidrul PSD.
Trebuie să dăm din nou speranță și încredere oamenilor și economia că va fi mai bine.
El a ținut să precizeze că PSD va fi factorul de echilibru între populismul fără soluții și austeritatea care sărăcește populația și blochează economia.
Ministrul Finanțelor a fost întrebat la Digi24 dacă ne așteptăm la creșteri de taxe în 2027.
"Nu-mi doresc. Nu-mi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate. În momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanțat, trebuie să avem și o sursă pentru acel program nou pe care îl propunem. Trebuie să găsim surse de finanțare", a răspuns ministrul Finanțelor.
El a menționat că la Ministerul de Finanțe el trasează niște linii de siguranță, de responsabilitate pe care trebuie să le urmăm astfel încât să nu avem derapaje.
"Integrăm soluții pe care le primim de la toți ordonatorii, propuneri de noi programe sau propuneri de eliminare a risipei, le integrăm și le prezentăm Guvernului. Decizia politică e în Guvern și în Parlament. Noi avem grijă și ținem să avem grijă să menținem acest echilibru, ca să nu repetăm greșeli ale trecutului, în care, tot timpul, la final de an, derapam de la țintele anunțate", a menționat Alexandru Nazare.
El spune doar că România trebuie să se încadreze în ținta de deficit bugetar asumată și evită să avanseze cifre legate de indexarea pensiilor, anunțată anteror în Patrlament (VEZI MAI JOS).
”Evident că nu este dorința nimănui de a introduce taxe noi și vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejați”, declară Luca Niculescu.
Despre ținta de deficit bugetar, spune că România trebuie să se încadreze în ceea ce și-a asumat în relația cu forurile internaționale.
”Deficitul este ceva în care trebuie să ne încadrăm, face parte din acordurile internaționale la care participăm, angajamentele pe care ni le-am asumat și știți cât de fragilă este linia pe care ne aflăm, am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită la mijlocul acestui an, avem vizita lor din nou la începutul anului viitor”, a afirmat Luca Niculescu.
Totodată, întrebat dacă indexarea pensiilor reprezintă o decizie fermă a Guvernului și care este procentul cu care pensiile vor fi majorate, premierul a subiniat că nu dorește să discute despre cifre înainte de a vedea care este situația macro-economică.
”În ceea ce privește cifre exacte, sincer, vi le pot da după ce vedem ceva mai bine cum stăm cu încheierea acestui an din punct de veder fiscal-bugetar”, a răspuns noul prim-ministru.
El a evitat să spună dacă se angajează că nu va introduce taxe noi.
”În momentul de față răspunsul este același: vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului. Evident că nu este dorința nimănui de a introduce taxe noi și vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejați”, a mai afirmat Luca Niculescu.
Prim-ministrul a vorbit și despre măsurile sociale pe care PSD le-a promis, arătând că Guvernul va face ”tot ce poate pentru a găsi resurse în spațiul fiscal-bugetar de care dispune” și invocând, în acest context, o colectare mai bună, speranța unei creșteri economice, majorarea nivelului investițiilor și fondurile europene.
Niculescu a arătat că a acceptat acest mandat ca prim-ministru independent pentru că România nu își mai permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru și de execuție.
”Mă aflu astăzi în fața dumneavoastra într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de cinci luni de interimat și blocaj politic – peste cinci luni în care lumea din jurul nostru s-a schimbat accelerat, în timp ce la București deciziile importante au stat pe loc. Iar românii au resimțit direct acest lucru: în facturi, în șantierele oprite și în nesiguranța de la locul de muncă.
Esența votului de astăzi depășește însă instalarea unui nou cabinet. Adevărata miză este dacă România rămâne captivă în calcule electorale, delimitări și linii roșii, sau dacă are forța să închidă această etapă nefericită a vieții noastre politice, să își repornească economia și să acționeze coerent într-un moment de vulnerabilitate economică, socială și geopolitică”, a spus Luca Niculescu.
Acesta a susținut că România nu traversează doar o dificultate bugetară, ci traversează o criză a modelului său de dezvoltare.
”Acest model a produs rezultate importante în trecut. România a recuperat astfel o parte considerabilă din decalajele față de statele europene dezvoltate, a atras investiții și a cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai. Ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar ar fi la fel de greșit să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele.
Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private.
De aceea, întrebarea fundamentală nu este doar cum reducem deficitul bugetar. Întrebarea este cum construim o economie capabilă să producă în țară mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să susțină, în mod durabil, un nivel de trai european”, a mai declarat Niculescu.
Măsuri pentru peopulație
El a arătat că nu poate promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar noul guvern are obligația să îi protejeze pe cei mai vulnerabili și să construiască condițiile refacerii veniturilor reale.
”Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit”, a promis premierul desemnat.
Acesta a arătat însă că Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului.
”Datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar a opri rostogolirea ei către generațiile următoare este o obligație morală. Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea si atractia investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor”, a declarat Luca Niculescu.
Acesta a sublinait că stabilitatea bugetară este necesară, dar nu poate fi făcută sacrificând nivelul de trai al românilor.
Potrivit lui Niculescu, urgențele sunt: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe perioada iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.
Măsuri pentru mediul de afaceri
Niculescu a subliniat că astăzi aproape un leu din zece pe care îi încasează statul pleacă catre plata dobânzilor, iar cea mai buna cale de a ieși din această capcană este creșterea economică: mai multe investiții, mai multe firme care produc în România, mai mulți oameni care muncesc.
În acest context, noul guvern va da un semnal de predictibilitate pentru mediul de afaceri.
”Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară”, a promis Niculescu.
În cazul investițiilor strategice, respectiv proiectele de peste 100 de milioane de euro vor avea coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.
O prioritate distinctă a noului guvern va fi energia, a mai arătat Niculescu, care va propune partidelor un pact de 10 ani în domeniul energiei.
”Ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor.
Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești. Obiectivul nostru este să transformăm avantajul energetic al României într-un avantaj industrial, economic și strategic și voi propune tuturor partidelor parlamentare un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru ca direcția acestui domeniu vital să nu mai fie schimbată de la un guvern la altul”, a declarat Niculescu.
El a adpăugat că până la finalul lui 2027 vor fi aduși în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adică de aproape trei ori productia centralei de la Cernavoda, iar tot în 2027 va intra pe piață gazul din Neptun Deep.
Până când aceste capacități vor produce efecte în facturi, statul român le va fi alături familiilor cu venituri mici, a promis Niculescu.
Acesta a precizat însă că nu cred în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare.
Premierul desemnat a promis că va elimina suprapunerile de competențe printr-un audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni, iar noul guvern va moderniza ANAF și Vama pe criterii de performanță, va susține asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici, va implifica procedurile și vom dezvolta servicii digitale accesibile.
”Vom lansa portofelul național de identitate digitală, iar ținta noastră este ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028”, a mai afirmat Luca Niculescu.
”Trebuie să reducem decalajele dintre comunități și regiuni. Nu putem accepta existența a două Românii: una conectată la investiții și oportunități și alta în care perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut”, a mai spus Niculescu.
El a mai susținut că va prioritiza investiția în oameni.
”omânia se confruntă cu o problemă demografică profundă, cu depopularea unor comunități și cu dificultatea de a pregăti competențele necesare economiei viitorului.
Nu vom putea avea o economie competitivă fără oameni bine pregătiți și sănătoși și nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă. Educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare. Sunt investiții în viitorul economic și social al României.
Nu întâmplător am propus în structura acestui guvern două funcții de ministru delegat: una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar”, a explica premierul desemnat.
Digitalizarea și inteligența artificială vor fi coordonate direct de la nivelul prim-ministrului și vor fi o prioritate a politicii industriale, prin sprijinirea companiilor românești, dezvoltarea cercetării, atragerea investițiilor tehnologice și susținerea candidaturii României pentru găzduirea Gigafabricii Europene de Inteligență Artificială la Marea Neagră.
Niculescu a promis și sprijin diasporei și copiilor români din Ucraina, care învață în limba maternă în condiții de război, prin sprijinirea școlilor cu predare în limba română, cu manuale, profesori și burse.
În privința aderaării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Niculescu, care a coordonat în ultimii ani acest proces, a arătata că România e la ”un singur pas de final”.
”Avem deja 24 din cele 25 de avize formale – și mă angajez să îl duc la capăt”, a declarat Niculescu.
În cele din urmă, Luca Niculescu a arătat că a fost jurnalist mai bine de douăzeci de ani.
Știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca cetățenii să aibă acces la informații credibile.
Niculescu a mai arătat că, alături de Președintele României și de Parlament, își propune să lanseze la 1 ianuarie 2027, la 20 de ani de la aderarea României la UE, un proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai României în Uniunea Europeană.
Nioculescu a precizat România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, atât prin susținerea politică și diplomatică a aderării la nivel european, cât și prin asistența concretă oferită autorităților de la Chișinău în pregătirea integrării.
Niculescu a adăugat că va susține implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea unui coridor economic și logistic care să conecteze România, Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.
”Nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces”, a spus Niculescu.
Acesta a mai spus că vrea o diplomație economică mai activă – cu obiective anuale măsurabile pentru fiecare misiune diplomatică, care să reia dialogurile cu Africa, Asia și America Latină, să deschidă piețe pentru companiile românești, să atragă investiții, cât mai multe investiții de calitate.
Luca Niculescu a subliniat că faptul că este un premier independent, dar a atras atenția că nu înseamnă că nu va avea autoritate.
”Nu am aparținut niciodată unui partid politic, dar înțeleg foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele.
Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate. Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin vot. Încrederea societății se câștigă prin rezultate.
Votul de azi nu reprezintă un cec în alb, ci un mandat pentru muncă, dialog și rezultate. În fiecare lună vom publica transparent stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de guvernare, execuția bugetară și absorbția fondurilor europene, pentru că Guvernul trebuie să își corecteze din mers politicile care nu funcționează”, a spus Niculescu.
Acesta a încheiat subliniind că ”trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată”.O
”Suntem, poate, la sfârșitul unui ciclu istoric și la începutul altuia. Nu știm încă pe deplin cum va arăta lumea care se naște, dar știm că locul fiecărei națiuni în această lume va depinde de capacitatea ei de a înțelege schimbarea, de a se adapta și de a acționa.
De aceea, miza momentului pe care îl traversăm este mult mai mare decât depășirea unei crize bugetare, decât formarea unui guvern sau decât administrarea următorilor doi ani. Miza este felul în care România înțelege acest moment istoric și locul pe care dorește să îl ocupe în lumea care se clădește.
Depinde de noi dacă vom continua să ne consumăm energia în conflicte interne, în competiții mărunte și în dispute care ne împiedică să vedem dincolo de ziua de mâine. Sau dacă vom reuși să ne regăsim ca națiune, să ne regăsim solidaritatea, capacitatea de a defini obiective comune și voința de a construi pentru generațiile care vin.
Nu este vorba despre a renunța la diferențele dintre noi. Este vorba despre a înțelege că există momente în istorie în care responsabilitatea față de națiune trebuie să fie mai puternică decât ceea ce ne desparte.
Cred că ne aflăm într-un asemenea moment. Și cred că fiecare dintre noi, indiferent de locul pe care îl ocupă astăzi, poartă o parte din responsabilitatea pentru ceea ce va deveni România”, a afirmat premierul desemnat.
