Prin adoptarea pachetului fiscal pentru rezolvarea deficitului bugetar, România elimină riscul de suspendare a fondurilor europene, apără calificativul favorabil investițiilor și deschide drumul negocierii împrumuturilor din PNRR care riscau să fie blocate, a explicat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă la Guvern.
La o zi după pachetul fiscal anunțat de Ilie Bolojan, viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, susțin acum o conferință de presă la Palatul Victoriei.
Daniel David, ministrul Educației, prezintă măsurile care afectează domeniul pe care îl gestionează:
Educația este aici pentru că reprezintă un sistem complet, complicat, cu peste 4 milioane de oameni. Educația este aici pentru că, alături de celelalte ministere, bugetul nostru este printre cele mai mari
Alexandru Nazare, ministru de Finanțe:
- Încep prin a da câteva date relevante pentru întrebarea de ce am ajuns aici. Încep cu evoluția cheltuielilor, în 2021 era de 459 miliarde, iar astăzi 831 miliarde. O creștere de 43% a cheltuielilor. Deficitul în 2021 era 79 miliarde (6,7% din PIB), acum 176 miliarde.
- Datoria publică în 2021 – 576 miliarde, astăzi prognozăm că va depăși 1100 miliarde – 58% din PIB
- Toate aceste creșteri nu au putut fi susține de creșterea veniturilor.
- Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim în următorii 5 ani ca să ieșim. Nu putem avea ambiții de a negocia lucruri la Bruxelles cât avem această ștampilă de deficit.
- Prin acest pachet fiscal evităm trei riscuri extrem de importante: de suspendare a fondurilor europene, prezervăm calificativul de investiții, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR care ar fi fost blocate fără acest pachet.
- Prin reașezarea cotelor de TVA avem un plus de 6 miliarde, avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026, prin CASS la pensii vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026.
- Mărim impozitul suplimentat pentru bancar de la 2 la 4% pentru acest an și 2026, un impozit temporar cu impact de 400 de milioane în 2025 și aproape 1,8 miliarde în 2026.
- Creștem taxele de autorizare și cele conexe pe jocuri de noroc, atât pentru gestionarii jocurilor și pentru jucători. Pentru cei care câștigă până în 10.000 de lei li se va reține de la 3 la 10%. Vrem să dăm un semnal important pentru că știm cât de nocive sunt.
Întrebare: De ce trebuie să plătească românii pentru neseriozitate?
- Respect foarte multe contribuabilii, anteprenorii, românii cu activități independente, toți plătitorii de taxe care fac acest efort și îi rog să vină în acest parteneriat cu noi chiar dacă primul pachet e preponderent pe venituri. E un pachet care protejează românii. Am avut 9 zile la dispoziție să-l elaborăm. Garantez că prin toate măsurile pe care le vom lua, inclusiv pachetul 2, vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mode egal toate zonele.
Întrebare: Mai luați în calcul impozitarea progresivă?
- Din punctul meu de vedere, cotata aceasta pe care o avem a funcționat. Nu ar trebui să schimbăm lucruri care au funcționat și ne-au adus predictibilitate și investiții.
- Și dacă voiam să o luăm, nu o puteam implementa. Dura cel puțin un an jumătate-doi.
Întrebare: De ce s-a ajuns la această cotă de TVA? A cerut Bruxelles creșterea cotei la 21%?
- Reprezentanții de la agențiile de rating încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluare care va fi publicată pe 15 august. Eu sunt foarte optimist că având validarea obținută în Consiliu săptămâna viitoare ne vom menține ratingul.
- Aceste negocieri cu Comisia s-au purtat multe luni înainte și înainte de învestirea guvernului. În discuțiile inițiate de mine, am constatat după primele discuții că acestea sunt variantele acceptate. Comisia consideră creșterea la 21% ca o măsură credibilă ca urmare a deficitului cumulat.
Primul dintre vorbitori a fost vicepremierul Tanczos Barna:
- Primul lucru care trebuie adresat sunt deficitele gemene. Această situație creată în ultimii 10-12 ani. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul apropiat.
- Trebuie să vorbim deschis că deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție. Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat că va explica aceste corecții fiscal bugetare.
