Străinii nu vor mai avea posibilitatea să cumpere în România decât cel mult 50 de hectare de teren agricol și asta doar în cazul în care autoritățile române au tratate de reciprocitate cu statele de origine ale acestora sau dacă străinii respectivi sunt căsătoriți cu o persoană de cetățenie română. Aceste drepturi nu le vor fi însă acordate decât după 3 ani, interval în care nu vor putea cumpăra deloc terenuri. Limitările au fost introduse într-un proiect inițiat în Parlament.
Proiectul modifică legislația în vigoare pornind de la constatarea că, în cei 7 ani de la liberalizare a pieței funciare, România a devenit unul dintre statele europene care a vândut cel mai mult pământ cetățenilor străini.
În vara acestui an, Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în Guvernul Boc și fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, afirma că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții și că România trebuia să fie mai atentă la Legea privind achizițiile de terenuri agricole, impunând anumite cerințe.
Legislația actuală stabilește că străinii, cetățeni ai unui stat membru al UE, apatrizi cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru cetățenii români și pentru persoanele juridice române.
CITEȘTE ȘI Foști proprietari de terenuri luate de stat în Voluntari, precum Becali și Negoiță, încasează bani în plus din despăgubiri Propunerea legislativă care va intra în dezbaterea parlamentarilor prevede însă că, în cazul terenurilor agricole, pădurilor și a celor forestiere, este necesară îndeplinirea și a altor condiții.
"Cetățeanul străin, apatridul și persoana juridică aparținând statelor terțe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul țării noastre, în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în limita a 50 hectare", stabilește proiectul.
De posibilitatea cumpărării terenurilor agricole, în limita celor 50 de hectare, vor putea beneficia persoanele fizice sau juridice din statele membre pe al căror teritoriu astfel de terenuri pot fi deținute și de către cetățenii români, precum și străinii care, în cazul persoanelor fizice, sunt căsătoriți cu un cetățean român.
În cazul în care proiectul va fi aprobat în această formă, noile reguli vor fi aplicate la 3 ani de publicarea în Monitorul Oficial, mai puțin o prevedere specială, care va intra în vigoare imediat și prin care este suspendat 3 ani, deci până la intrarea în vigoare a noii legi, dreptul cetățenilor străini de a deveni, ca persoane fizice sau prin firme, proprietari asupra terenurilor agricole.
O dată cu intrarea în vigoare a noilor reguli, străinii care devin proprietari ai terenurilor agricole nu pot schimba destinația acestora o perioadă de 15 ani.
CITEȘTE ȘI FOTO Fiscul scoate la licitație terenurile familiei Voiculescu de lângă cabana Trei Brazi Proiectul se inspiră din legislația altor state europene, amintind că una dintre condițiile pe care un român trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren agricol în Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau Slovacia este de a fi căsătorit cu un cetățean al acestui stat.
Ministerul Agriculturii a anunțat, în urmă cu câteva luni, că lucrează la un proiect asemănător, pe care ar fi urmat să îl pună în dezbatere publică, însă până în prezent nu a avansat niciun proiect. Recent, premierul Dacian Cioloș arăta însă că este posibil ca noul cadru legal în domeniu să fie promovat prin intermediul Parlamentului.
Articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice impunerea de restricții privind circulația capitalurilor între statele membre, cele întemeiate pe cetățenie sau naționalitate fiind în mod expres prohibite. Pe de altă parte, există decizii ale Curții de Justiție a Uniuniii Europene care arată că statele membre pot să reglementeze un mecanism național pentru achiziția bunurilor mobile, în cazul în care în acest mecanism sunt stabilite reguli specifice pentru tranzacțiile cu terenuri agricole sau forestiere, dar cu respectarea unui tratament nediscriminatoriu și libertății circulației capitalurilor.
