”În ceea ce privește această condiție legată de reforma pensiilor magistraților, am prezentat situația în care se regăsește România, și anume faptul că în zilele următoare urmează să fie promulgată legea care reglementează reforma pensiilor magistraților și deci va fi publicată în Moritorul Oficial, în momentul în care vom comunica Comisiei practic îndeplinirea 100% acestui jalon”, a spus prim-ministrul.
Bolojan a arătat că Guvernul a promovat proiectul de act normativ până la termenul prevăzut în PNRR, dar din cauza contestării acestui proiect, ca urmare a amânărilor de la Curtea Constituțională, proiectul nu a putut fi promulgat și publicat la termen.
Chiar și în qcest condiții, premierul speră că vor fi recuperați cea mai mare parte din banii pentru acest jalon.
”Comisia a apreciat eforturile mari pe care le-am făcut pentru a corecta această nedreptate, pentru a pune în practic acest angajament pe care și l-a luat România și am încrederea că după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil. Asta înseamnă că atunci când ai de îndeplinit un jalon, dacă l-ai îndeplinit în totalitate primești întreaga sumă, dacă l-ai îndeplinit parțial, proporțional cu gradul de îndeplinire, poți să ai o corecție. Și speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani.
Este, totuși, o sumă importantă din care putem să finalizăm un spital în România sau să facem proiecte importante pentru comunitățile din țara noastră”, a spus Bolojan.
Curtea Constituțională a României a respins în februarie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional.
După publicarea deciziei, proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și le micșorează cuantumul pensiei de serviciu va putea fi promulgat de președintele Nicuor Dan.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Legea mărește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani similar sistemului public de pensii și introduce etapizat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de doar 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la numai 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Magistrații instanței supreme susțineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu noul proiect propus de Guvern.
La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanței supreme solicitând magistraților constituționali să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
Bolojan, scrisoare în premieră către CCR - Consecințele amânării unor decizii privind pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan a trimis către Curtea Constituțională o informare referitoare la consecințele amânării unor decizii privind pensiile magistraților, au declarat surse din cadrul CCR.
Informează că, pe baza informațiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. „Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
„Având în vedere existența pe rolul Curții Constituționale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluționarea sesizării de neconstituționalitate formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului la data de 2 decembrie 2025, vă aduc la cunoștință următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 - Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”, transmite premierul Ilie Bolojan, într-o scrisoare adresată Siminei Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României.
Potrivit prim-ministrului, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, i-a fost adus la cunoștință ministrului Dragoș Pîslaru că, „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.
Bolojan menționează că îi transmite președintei CCR aceste informații „în contextul necesității punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituția României, referitoare la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148, alineatul 4 din Constituția României invocat de premier se regăsește la capitolul ”Integrare Europeană” și prevede: ”Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2” Conform alineatului 2, la care face trimitere alineatul 4, ”ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
