Un studiu, realizat în colaborare de cercetători din Marea Britanie și China, a constatat că adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă o funcție cerebrală mai bună și să obțină scoruri mai ridicate la testele cognitive.
Studiul aduce dovezi concrete despre impactul profund al somnului asupra dezvoltării cerebrale în adolescență, în contextul în care tulburările de somn și deficitul de odihnă devin tot mai frecvente la tineri. Rezultatele, obținute prin analizarea datelor biometrice și imagistice a peste 4.000 de adolescenți evidențiază cât de semnificative pot fi chiar și cele mai mici modificări în durata somnului. Aceste descoperiri sunt relevante pentru medici, specialiști în neurologie, psihiatrie, pediatrie și sănătatea mintală, oferind argumente clare în sprijinul promovării sănătății somnului în rândul tinerilor.
Somnul este esențial pentru buna funcționare a corpului și a creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxinele acumulate, consolidează și reorganizează eficient conexiunile cerebrale și susține funcții importante precum memoria, învățarea și rezolvarea de probleme. În plus, un somn adecvat susține sistemul imunitar și sănătatea mintală, relatează News.ro.
În adolescență, tiparele de somn se modifică. Tindem să ne culcăm mai târziu și să dormim mai puțin, afectând, astfel, ceasul nostru biologic. Toate acestea coincid cu o perioadă de dezvoltare importantă a funcției cerebrale și a capacităților cognitive. American Academy of Sleep Medicine recomandă între opt și zece ore de somn pe noapte în această etapă de viață.
Potrivit studiului citat, adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă o funcție cerebrală mai bună și să obțină scoruri mai ridicate la testele cognitive.
Cu toate acestea, chiar și participanții cu cele mai bune obiceiuri de somn nu au atins recomandarea de 8-10 ore de somn pe noapte, demonstrând faptul că mulți adolescenți dorm insuficient într-o fază vitală a formării funcțiilor cerebrale.
Studiile care investighează cât de mult dorm adolescenții apelează frecvent la informațiile furnizate de participanți, ceea ce poate fi inexact.
Pentru a depăși acest obstacol, echipa de cercetători de la Universitatea Fudan, din Shanghai, și Universitatea Cambridge a utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai mare studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din Statele Unite.
În cadrul studiului ABCD, peste 3.200 de adolescenți cu vârste între 11 și 12 ani au primit brățări Fitbit, permițând cercetătorilor să analizeze obiectiv tiparele de somn și să le compare cu imagini cerebrale și rezultate la teste cognitive.
Echipa a verificat datele și pe alte două grupuri de adolescenți de 13-14 ani, însumând aproximativ 1.190 de participanți.
Cercetătorii au împărțit adolescenții în trei grupuri:
- Grupul 1 (39%): medie de somn de 7 ore și 10 minute - aveau tendința de a merge la culcare cel mai târziu și se trezeau cel mai devreme.
- Grupul 2 (24%): medie de 7 ore și 21 minute - au avut valori medii la toate caracteristicile somnului.
- Grupul 3 (37%): medie de 7 ore și 25 minute - aveau tendința de a merge la culcare cel mai devreme și aveau un ritm cardiac mai scăzut în timpul somnului.
Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările școlare între grupuri, la testele cognitive ce vizau vocabularul, cititul, rezolvarea de probleme și atenția, Grupul 3 a avut cele mai bune rezultate, urmat de Grupul 2, iar Grupul 1 a avut cele mai slabe performanțe.
Grupul 3 a avut și cel mai mare volum cerebral și cele mai bune funcții cerebrale, în timp ce Grupul 1 avea cel mai mic volum cerebral și cele mai slabe funcții.
„Chiar dacă diferențele în durata somnului dintre grupuri erau mici, puțin peste un sfert de oră, am putut observa diferențe clare în structura și activitatea creierului, dar și în performanțele cognitive, ceea ce subliniază cât de important este somnul de calitate în această etapă a vieții”, notează autorii în raportul lor.
Deși studiul nu poate demonstra definitiv că tinerii care dorm mai bine au o funcție cerebrală superioară, există multe cercetări care susțin această idee. De exemplu, se știe că somnul ajută la consolidarea memoriei, esențială pentru învățare.
Cercetătorii au analizat și ritmul cardiac al participanților: Grupul 3 a avut cele mai mici ritmuri cardiace în timpul somnului, iar Grupul 1 cele mai mari. Ritmurile cardiace mai mici sunt de obicei asociate cu o sănătate mai bună, în timp ce valorile mari pot indica o calitate slabă a somnului, treziri frecvente și somn neliniștit.
Datorită caracterului său longitudinal, studiul ABCD a oferit cercetătorilor posibilitatea de a observa că variațiile în tiparele de somn, structura și funcția cerebrală, precum și în performanțele cognitive, erau prezente cu doi ani înainte și au persistat și la doi ani după perioada analizată.
