A. MĂSURI PE TERMEN SCURT, PRIVIND:
1. Profesia didactică: salarizare, formare, merit
1.1 Reforma carierei didactice și predictibilitate pentru profesori: salarii decente (corelate cu cele din sănătate); angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. (Conform Institutului Național de statistică, câștigul salarial mediu brut pe economie în luna martie 2026 a fost 9.902 lei și cel net 5.938 lei).
1.2 Selecție și promovare pe criterii meritocratice; program național de pregatire initiale si continua pentru cadrele didactice centrat pe valori si pe o educație reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică).
1.3 Profesionalizarea leadershipului educațional: formare pentru directori, urmată de selecție prin concurs.
1.4 Program național pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural și zonele vulnerabile.
VEZI AICI ȘI SALARIILE PROPUSE PENTRU PROFESORI ÎN NOUA LEGE A SALARIZĂRII
2. Reducerea abandonului și a analfabetismului functional
2.1 Investiții majore în educația timpurie în rural – creșe, formarea educatorilor – pentru egalizarea șanselor.
2.2 Generalizarea programului «masă sănătoasă în școli». Se continuă un pilot deja extins, cu impact direct asupra unui milion de elevi, în special din mediul rural.
2.3 Școală după școală, 08.00-17.00 cu cadru legal clar. Măsura are un efect direct asupra reducerii abandonului școlar și asupra mamelor active, răspunzând unei cereri cronice din mediul urban.
2.4 Creșterea numărului și profesionalizarea consilierilor școlari; formare pentru educația copiilor cu cerințe speciale.
3. Depolitizare și management de calitate
3.1 Concursuri reale pentru directori, pe criterii clare de merit, contracte cu indicatori de performanță.
3.2 Reorganizarea și profesionalizarea inspectoratelor școlare.
3.3 Mărirea autonomiei școlilor – administrativă, financiară și curriculară; încurajarea pilotării.
3.4 Catalog electronic + formulare unice de raportare
Se reduce birocrația profesorilor – o măsură vizibilă în interiorul școlii, cu cost relativ mic.
4. Universități relevante, digitale și internaționale
4.1 Curriculum academic flexibil: opționalitate, programe interdisciplinare și abilități transversale.
4.2 Parteneriate universitate–companii pentru stagii și relevanță pe piața muncii.
4.3 Creșterea autonomiei academice și financiare (regândirea finanțării, prin vouchere și finantare per program).
4.4 Transformarea digitală – „universitățile fără ziduri”: platforme online, modularizare și integrarea inteligenței artificiale în programele de studiu.
4.5 Internaționalizare: alianțe europene de universități, „european degrees” și programe de tip joint-degree.
4.6 Depolitizare și profesionalizarea managementului universitar: interzicerea cumului de funcții administrative cu cele politice.
5. Cercetare cu finanțare predictibilă
5.1 Stabilirea unor domenii prioritar-strategice naționale, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologii, semiconductori, etc.
5.2 Finanțare corespunzătoare și predictibilă, prin competiții multianuale.
5.3 Creșterea colaborării între universități, institute de cercetare și industrie.
B. REFORME STRUCTURALE
(orizont mandat / dincolo de mandat)
1. Țintă 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu.
2. 1% din PIB pentru Cercetare publică până în 2030
România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finantarea cercetarii, creșterea finanțării fiind o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație.
PROGRAMUL DE GUVERNARE PROPUS DE EUGEN TOMAC AICI
